Guvernele Marii Britanii şi Olandei pregătesc o acţiune în justiţie împotriva Islandei, în încercarea de a recupera aproximativ patru miliarde de euro pierduţi de cetăţenii din cele două ţări odată cu prăbuşirea sistemului bancar islandez. Un plan de rambursare a sumelor depuse de britanici şi olandezi la banca islandeză privată Landsbanki şi pierdute în momentul falimentului acestei bănci a fost respins ieri de electoratul islandez în cadrul unui referendum.
Guvernul britanic, „decepţionat” de rezultatul referendumului islandez asupra urmărilor falimentului Icesave (operaţiunea on-line a băncii islandeze Landsbanki - n.r.) , analizează posibilitatea unui atac în justiţie, pentru a obţine rambursarea sumelor cerute de Londra, a declarat azi Danny Alexander, secretar de stat la Finanţe, notează Agerpres, care citează AFP.
„Am încercat să obţinem un aranjament negociat cu Islanda”, iar „acest acord este acum respins. Suntem decepţionaţi”, a afirmat Alexander la BBC. „Vom discuta cu partenerii noştri internaţionali, începând cu Olanda”. „Se pare că afacerea va ajunge în justiţie”, a adăugat secretarul de stat de la Finanţe. „O procedură judiciară este în curs în cadrul Spaţiului Economic European”, a subliniat el, adăugând: „Vom vedea cum ne puteam asocia la aceasta.”
„Stadiul negocierilor a trecut”, a declarat și Niels Redeker, purtător de cuvânt al Ministerului olandez de Finanţe. „Problema se află acum exclusiv în mâna justiţiei”, a mai spus el, menţionând că procedura în justiţie se va derula la nivelul Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), care are competenţă în această cauză. Islanda este membră a Spațiului Economic European, ceea ce înseamnă că a agreat deja cea mai mare parte a regulilor financiare ale UE, printre acestea - un sistem de asigurare a depozitelor bancare. Autoritatea de Supraveghere AELS a început deja o acțiune în instanță împotriva Islandei pe care o acuză că a rambursat banii depuși de cetățenii islandezi, dar nu și de cei străini. Al doilea referendum, același rezultat Referendumul organizat la sfârșitul săptămânii în Islanda cu privire la rambursarea depozitelor pierdute în falimentul Icesave a arătat opoziția electoratului din micul stat european cu privire la planurile guvernului. Rezultatele parțiale date publicității azi au arătat că 59 la sută dintre votanții islandezi s-au pronunțat împotriva acestui plan, 41 la sută fiind de acord.
„Cea mai rea opțiune a fost aleasă. Votul a împărțit națiunea în două”, a reacționat premierul islandez Johanna Sigurdardottir la rezultatele parțiale.
Islandezii respinseseră deja masiv în martie 2010, cu 93%, un prim proiect al acestui acord de rambursare a banilor.
Negociat anevoios de Reykjavik cu Marea Britanie şi Olanda, acordul Icesave structurează rambursarea convenită cu aceste două ţări ce au fost nevoite să despăgubească circa 340.000 de victime cu o sumă totală de 3,9 miliarde de euro. Parlamentul de la Reykjavik a aprobat planul de rambursare, dar președintele islandez Olafur Ragnar Grimsson a refuzat să semneze decretul, ceea ce a dus automat la organizarea unui referendum.
Presa islandeză avertizează astăzi că cel de-al doilea refuz va îngreuna, cel mai probabil, negocierile de aderare ale statului insular la UE.