Imamii radicali şi politicienii naţionalişti din toate taberele ameninţă moştenirea multiculturală a capitalei bosniace Sarajevo, scrie „Der Spiegel”, notând că extremiştii recrutează un număr de adepţi tot mai mare.
Cu ajutorul unor „binefăcători arabi”, islamismul câştigă rapid teren în acest „Ierusalim al Balcanilor”, adaugă publicaţia germană. Un exemplu edificator în acest sens este imamul Nezim Halilovici, de la Moscheea Regele Fahd, numită astfel după defunctul suveran saudit Fahd Bin Abd al-Asis Al Saud şi construită cu milioane de dolari donaţi de Arabia Saudită.
Moscheea are reputaţia de magnet pentru fundamentaliştii musulmani din Bosnia-Herţegovina, iar despre imam se spune că este patronul wahabbiţilor, care aici se autointitulează salafiţi, după o mişcare islamită sunnită ultraconservatoare. Halilovici cunoaşte cum gândeşte multă lume care aude aceste cuvinte: wahhabi egal al-Qaida, egal reţea teroristă. El spune că nu are nimic în comun cu terorismul, dar că nu poate opri vreun musulman să se roage în moscheea „sa”. Şi explică aerul general de suspiciune din jurul Moscheii Regele Fahd prin faptul că „Vestul este deranjat de faptul că mulţi musulmani se întorc la credinţă, în loc să se strecoare pe lângă moschee, cum obişnuiau, să se ducă la bar, unde să bea şi să mănânce porc”. Dispreţ pentru Occident Mulţi bosniaci dispreţuiesc Occidentul din 1992, când embargoul impus de ONU a afectat rezistenţa musulmanilor în războiul lor contra agresiunii sârbe. Circa 80% dintre cele peste 100.000 de victime ale războiului din Bosnia-Herţegovina au fost musulmani. În conflictul încheiat abia patru ani mai târziu, imamul Halilovici a fost comandantul Brigăzii a 4-a musulmane şi martorul sosirii primilor „războinici religioşi” originari din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii.
Aceşti luptători au adus seminţele ideologice ale salafismului, o doctrină ai cărei adepţi funda mentalişti se dedică respectării presupusului spirit pur, original, al religiei lor, respingând toate celelalte tradiţii islamice mai noi. Musulmanii mai vârstnici din Sarajevo, în mod tradiţional cosmo poliţi, se văd acum nevoiţi să asculte predici tot mai numeroase despre ce e „halal” şi „haram” (permis/ interzis), rostite de misio nari bărboşi, ca şi cum ei şi strămoşii lor ar fi trăit în păcat de peste 500 de ani.
În semn de protest faţă de situaţia tot mai deranjantă chiar şi pentru unii musulmani, imamul Moscheii Împăratului a închis uşile acestui lăcaş de cult - pentru prima oară în ultimii 450 de ani de existenţă.