Pentru a-și consolida imperiul pe teritoriile din Siria și Irak pe care le controlează, ISIS și înmulțește activitățile criminale care îi aduc sume uriașe de bani.

Pe fondul crizei siriene, ISIS și-a țesut o pânză solidă, bine ancorată în atât în nordul Siriei, cât și în vestul Irakului. Un teritoriu din care pare imposibil să fie smulsă, într-atât de adânc sunt înfipte rădăcinile sale.

În spatele „problemei ISIS” este „problema banilor ISIS”. Grupul terorist, care a proclamat un Califat, își construiește și structuri statale: învățământ, justiție, impozite... Cotrolează totul. Evident, bazându-se pe violență. Dar și pe conturi bine burdușite, care îi permit să se doteze cu armament, să-și plătească trupele și să-și întrețină rețelele.

De unde însă toată această mană care se revarsă pe capetele jihadiștilor? Louise Shelley, specialistă în rețele teroriste, profesoară la Universitatea George Mason (Virginia), spune pentru Le Novel Observateur că veniturile ISIS sunt „extrem de diversificate”:

„Sunt implicați în traficul de țigări, de droguri, în falsificarea de bani, acte, obiecte de artă... Mai percep și taxe pentru traficul care se desfășoară pe teritoriul controlat de ei, ceea ce le furnizează un venit considerabil. Mai sunt implicați în extorcări, din moment ce iau cu forța taxe de la populația locală. Și să nu uităm răpirile pentru recompense.”

Acestora li se adaugă veniturile mai recente din vânzarea antichităților, și sursele ISIS par inepuizabile.

Or, singura armă folosită pentru a încerca să taie aceste surse de finanțare au fost raidurile aeriene vizând infrastructura petrolieră.

Potrivit diplomației americane, petrolul a adus până acum jihadiștilor circa două milioane de dolari. De aceea, Statele Unite, care conduc coaliția internațională ce bombardează din septembrie spune că țintește siturile de extracție și infrastructurile mobile (camioanele cisternă) care trec frontiera.

Strategia aceasta este însă limitată. Pentru Shelley, „ea poate fără îndoială să diminueze puțin aceste venituri, dar cu siguranță nu le sistează”:

„Dacă distrugi în totalitate câmpurile petroliere, după aceea economia nu va mai putea funcționa. Ceea ce nu este de dorit. Trebuie să ținemc ont de viitorul economic al acestor regiuni.”

Deși experta admite că aceste venituri au scăzut, ea spune că din cauza diversificării surselor ISIS a putut compensa pierderile orientându-se spre rețelele criminale.

„ISIS are o diversitate de surse de venituri mai mare decât multe țări!”

Shellei detaliază:

„Scăderea veniturilor din vânzarea petrolului este în principal compensată de vânzarea Captagonului.”

Aceste drog sinettic era prezent în regiune dinainte de apariția ISIS. Folosit de războinici și furnizat de șefii militari locali care trăiesc și din traficul său, această varietate de amfetamină sporește capacitățile și rezistența, făcând să cadă anumite bariere psihologice care ar fi putut frâna înclinațiile spre barbarie.

Potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri, în 2010, deci înainte de revoluția siriană, confiscările de Captagon în regiune se aflau deja în creștere: 11 tone în Arabia Saudită, 4 în Siria, 4 în Iordania vecină.

Un trafic care acum este în bună parte controlat de ISIS; Shelley dezvăluie că războiul nu a redus „traficul dintre Siria și statele din Golf, având ca destinație mai ales Arabia Saudită și Bahrein”.

Luise Shelley avertizează:

„Lupta împotriva terorismului se face și prin lupta împotriva criminalității. Conexiunile sunt mai mult decât evidente și serviciile de poliție trebuie să reacționeze cât mai repede pentru a putea face față.”