Necunoscut pana astazi in Romania, unde s-a nascut, in 1925, lasat sub tacere in Franta, unde va trai din 1945, Isidore Isou este initiatorul „lettrismului” si inventatorul „creaticii”, metoda de creativitate fara limite in toate domeniile. Colectia expusa la Institutul Cultural Roman din Paris ilustreaza o parte din opera sa titanica, de artist plastic, filosof, estetician, scriitor, compozitor, cel care a marcat mediul artistic parizian de dupa razboi si din anii ‘60-’70.

Marturisirile unui discipol

Exponatele ii apartin lui Francois Poyet, plastician, filosof, membru al grupului „letttrist”, un discipol al lui Isou: „Sunt lettrist din 1965, am colectionat cartile si operele lui Isou nu ca un colectionar care acumuleaza obiecte, ci dintr-un interes creator”, marturiseste autorul expozitiei, prezent la dezbaterea organizata de ICR din Paris.

„Valoarea creatoare vehiculata, asta ma intereseaza. Pentru a-l ajuta pe Isou am achizitionat, incetul cu incetul, cate o panza, pe care el o dadea exact in ideea de a-si vedea mai departe de creatie, fara sa fie obligat sa produca pentru anumite comenzi. N-am vandut nimic din operele sale. Ma intereseaza fiecare in parte, fiecare carte sau tratat care bulverseaza un domeniu. „Tratatul de economie nucleara” schimba economia politica, altul schimba estetica filmului, „Jurnalele lui Dumnezeu” schimba estetica romanului. Inainte de a purcede la scrierea sa, el il explica pe Stendhal, il explica pe Joyce, pe Proust, afli totul.”   

Expozitie retrospectiva

Spiritul sau enciclopedic, puterea de creatie fara limite, reputatia de vizionar exaltat au atras discipoli, au influentat destine artistice, dar au condus, in acelasi timp, la o „conspiratie a tacerii”, pe care expozitia-eveniment de la ICR Paris pare sa o rupa, denuntand-o: „Pentru prima data, ICR din Paris ia initiativa de a organiza o expozitie retrospectiva Isou, afirma directorul institutiei, poeta si criticul de arta Magda Carneci, si, mai ales, relanseaza dezbaterea in jurul acestui creator de origine romana – „apatrid din dezinvoltura, antirasist si internationalist din convingere”, cum se numea singur -, caci actiunea si creatia sa au vizat intodeauna dezmarginirea umanului.

A impins la infinit limitele creativitatii

Isidore Isou, un Leonardo da Vinci modern, a facut din „creatie” cheia de bolta a gandirii sale. A abordat toate domeniile cunoasterii, bulversandu-le prin inovatii revolutionare. Gerard Brutin, lettrist, rezuma esenta poeziei lettriste asa cum a conceput-o Isou: „Daca de obicei poezia se facea din cuvinte, unele foarte muzicale – toata lumea il stie pe Verlaine -, venise timpul sa facem poezie doar din muzicalitatea pura a literelor, a fonemelor. Lettrismul a insemnat irumperea in literatura a abstractului.”

Isidore Isou inventeaza „romanul hipergrafic”, abordeaza „teatrul discrepant”, „dansul cizelant”, experimentand noi mijloace de expresie artistica, noi „obiecte” artistice, impingand la infinit limitele creativitatii. In 1956, Isidore Isou creeaza un nou domeniu, arta imaginara, inovatie pe care criticul de arta Frederic Acquaviva o considera una dintre ideile de forta ale mostenirii sale culturale: „Cu mai bine de zece ani inainte de prefigurarea artei conceptuale, Isou demonstreaza ca opera nu mai are nevoie sa fie realizata, daca poate fi imaginata, pornind de la un simplu element sau o inscriptie (…). In 1960, dupa o prima lucrare de antologare a stilurilor hipergrafice, „Initiere in voluptatea intensa”(…), Isou completeaza arta infinitezimala prin notiunea de cadru supertemporal care cere participarea spectatorilor la realizarea partiala a operei, aceasta fiind in continuare semnata de creatorul ei initial, dar evoluand pentru totdeauna in timp dupa un mod de utilizare prealabil, spre a nu ramane incremenita intr-o anumita estetica.”  

Revelatie si reverenta

Langa aura sa de Mesia, opera prea vasta a lui Isidore Isou, plina de ambiguitati, pasaje confuze si zgura, dar purtata de idei de geniu, isi cauta inca un cititor pe potriva. Pentru cei care au auzit prea putine despre Isidore Isou, expozitia organizata de ICR Paris este o revelatie. Pentru fostii sai colaboratori si discipoli, este o reverenta. Isidore Isou n-a mai apucat sa traiasca entuziasmul acestui eveniment: s-a stins din viata pe 28 iulie 2007 la Paris, in varsta de 82 de ani.

OPERA

Lettrismul, „singura valoare, singurul viitor”

> Opera sa fundamentala, scrisa in anii ‘50, „Creatica sau Novatica”- o viziune de ansamblu, integratoare, a ramurilor cunoasterii – e publicata abia in 2003, prin finantarea lui Edouard Berreur, artist si inginer.

> Acesta recunoaste ca personalitatea maestrului sau e inca strivitoare: „Tacerea societatii si a intelectualilor fata de Isidore Isou vine din incapacitatea de a ingera opera sa, pentru ca el repune totul in discutie. El ne constrange sa fim  cu totii niste creatori, este singura lui exigenta fata de noi. Daca ar fi sa rezumam „lettrismul” intr-o singura fraza, aceasta este „creatia, singura valoare, singurul viitor””.