Irlanda a respins Tratatul de la Lisabona prin referendumul organizat ieri, a anunţat ministrul irlandez al justiţiei, Dermot Ahern, transmit agenţiile de presă.
Tratatul de la Lisabona a fost respins în 27 din cele 43 de circumscripţii irlandeze, potrivit rezultatelor oficiale parţiale ale referendumului, date publicităţii azi după-amiază.
Potrivit rezultatelor definitive, 53,4 la sută dintre alegători s-au pronunţat împotriva Tratatului UE, iar 46,6 la sută în favoarea acestuia. Irlanda este singurul stat UE obligat prin constituţia sa să organizeze un referendum. Majoritatea celorlalte state membre l-au ratificat deja pe cale parlamentară.
Respingerea Tratatului nu va întârzia procesul de extindere a Uniunii Europene, a anunţat azi Slovenia, care deţine preşedinţia UE. "Nu cred că vor exista întârzieri din acest punct de vedere", a declarat premierul sloven Janez Jansa. "Nu cred că va avea un impact asupra procedurilor formale şi tehnice pe care le avem cu toate ţările ce negociază", precizează oficialul UE. Croaţia şi Turcia negociază cu Bruxelles-ul în vederea integrării, dar actualul Tratat de la Nisa prevede doar aderarea Croaţiei. Turcia ar urma să devină membră UE abia după 2015, când va fi în vigoare un nou tratat comunitar. Jose Manuel Barroso recomandă continuarea ratificării Tratatului
"Votul negativ din Irlanda nu a rezolvat problemele pe care Tratatul de la Lisabona urmăreşte să le rezolve (...) Comisia Europeană e de părere că procesul de ratificare trebuie să continue", a declarat Barroso într-un comunicat, precizând că 18 din cele 27 de state UE au făcut deja acest lucru. Preşedintele Comisiei Europene a precizat că un summit care va începe joia viitoare va permite liderilor UE să ia "decizii comune". Reacţiile guvernului României
Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu dezamăgire, de rezultatul referendumului desfăşurat în Irlanda, asupra Tratatului de la Lisabona. "Este opţiunea electoratului irlandez şi ea trebuie respectată ca atare", a declarat ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, la aflarea rezultatului referendumului. "Sunt însă încrezător că, aşa cum au arătat şi în alte momente, statele membre vor găsi împreună calea cea mai bună pentru a continua consolidarea construcţiei europene", a precizat ministrul Comănescu, citat de MAE.
(Alexandra-Livia Dordea)
ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 21:00 Viitorul UE, la judecataTigrului Celtic
Irlandezii au decis soarta blocului comunitar cu 27 de membri la plebiscitul privind Tratatul de la Lisabona.
Alegătorii irlandezi au votat ieri în referendumul privind ratificarea Tratatului de reformă a Uniunii Europene (UE). Acest vot ţine întregul bloc comunitar cu sufletul la gură până astăzi după-amiază, când este programată anunţarea rezultatelor oficiale. Cu o săptămână înaintea Consiliului European, nimeni din cancelariile europene nu avea o idee clară despre atmosfera de la Summitul de la Bruxelles din 19-20 iunie.
Vor avea liderii Europei de gestionat o nouă criză sau vor avea motive de bucurie? O prognoză imposibilă, pentru că cele două tabere din Irlanda - singura ţară comunitară obligată prin Constituţie să organizeze referendum pe Tratatul semnat la Lisabona - se aflau, înainte de vot, aproape la egalitate în sondajele de opinie. Egalitate între tabere
Deşi aproape toată clasa politică irlandeză, toate sindicatele, asociaţiile de fermieri şi patronatele, ca şi massmedia de referinţă şi-au exprimat susţinerea pentru tratat, tabăra care a militat pentru respingere a reuşit să coaguleze aproape acelaşi număr de electori.
Partidul naţionalist Sin Fein, cu 4 deputaţi din 166, alături de câteva grupuri de lobby şi asociaţii obscure, cu finanţări şi mai obscure, au speculat complexitatea textului semnat la Lisabona pentru a vorbi despre multe ameninţări la adresa Irlandei. De la neutralitatea militară tradiţională sau la valorile familiei în ţara profund catolică - totul a fost invocat pentru a evidenţia „iminentul pericol“ reprezentat de Tratat. Riscuri mari pentru Europa
Verdictul irlandezilor va conta enorm pentru viitorul UE, care a trecut deja printr-o criză costisitoare după respingerea Constituţiei UE, în 2005, la referendumurile din Franţa şi Olanda. Tratatul, care ar aduce un preşedinte al UE, o reală politică externă europeană şi o putere întărită pentru parlamentele naţionale şi legislativul comunitar, este menit să creeze o funcţionare coerentă a UE după extinderea din 2004 şi 2007.
VOT ÎN NOAPTE
Ratificare în Grecia
Parlamentul grec a ratificat, în cursul nopţii de miercuri spre joi, Tratatul de la Lisabona printr-o largă majoritate de voturi, cu câteva ore înaintea referendumului din Irlanda, informează AFP. Din cei 292 de deputaţi prezenţi, 250, în majoritate reprezentanţi ai partidului de guvernământ Noua Democraţie, dar şi ai opoziţiei socialiste PASOK, s-au pronunţat în favoarea ratificării Tratatului.
Tratatul de la Lisabona a fost aprobat până în prezent de Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.