Legendara trupa Iris celebreaza trei decenii de existenta, printr-un concert extraordinar, in care vor fi implicati artisti precum Maia Morgenstern, Felicia Filip, Florin Chilian, Tudor Chirila.

Dupa 30 de ani de cariera, in care au hranit visele a generatii, Iris se mai deschide o data cu promovarea unui nou album, „Iris 30 de ani: Cei ce vor fi”, si un concert aniversar, un proiect de anvergura in care vor fi implicati si artisti precum Maia Morgenstern, Felicia Filip, Florin Chilian si Tudor Chirila, Paula Seling, Adrian Despot, Adrian Plesca (Artanu’), Nutu Olteanu. Vor fi difuzate si pasaje recitative inregistrate cu regretatul Adrian Pintea.

Concertul va avea loc pe 5 octombrie, ora 19.30, pe Aeroportul Baneasa din Bucuresti, si va fi difuzat de televiziunea publica. „Ne-am propus ca fiecare lansare de album sa fie ceva inedit. Apari pe scena, canti, dar, dupa 30 de ani, totul trebuie sa aiba ceva special”, spune Cristi Minculescu despre colaborarea trupei cu alte personalitati artistice.

Ideea producatorului lor muzical, Mihai Godoroja, a fost materializata initial odata cu lansarea albumului „Luna plina” si alaturarea vocii lui Cristi cu aceea a sopranei Felicia Filip. A rezultat atunci prima simbioza romaneasca intre muzica rock si cea simfonica.

Albumul aniversar „Iris 30 de ani: Cei ce vor fi” se doreste a fi un poem rock despre continuitatea trupei si contine 24 de piese noi, dintre care 12 sunt realizate in colaborare cu 12 invitati ai trupei.

Simbol al libertatii de exprimare

Se implinesc trei decenii de cand Nutu Olteanu, bateristul Nelu Dumitrescu (care se afla si acum in formatie) si basistul Emil Lechiteanu alcatuiau o trupa care avea sa devina simbolul rezistentei culturale si al libertatii de expresie pentru mai multe generatii de rockeri si nu numai. Cristi Minculescu s-a alaturat trupei in 1980, dupa ce mai activase un an in trupa „Harap-Alb”. De atunci a reusit sa polarizeze, si in timpul comunismului, si dupa 89, cohorte de fani, indiferent de varsta.

„Elementele destabilizatoare”

In perioada comunista, desi grupul constituia o problema pentru potentatii vremii, Iris a avut parte, totusi, de o minima promovare la televiziunea publica. „Cand apaream era eveniment, pentru ca existau din start rezerve fata de muzica rock. Apaream foarte rar, dar mai existau unii redactori care riscau pentru noi: Gheorghe Marian, Doina Anastasiu, Mariana Soitu, Aurora Andronache, Petre Magdin. Magdin si-a riscat serviciul pentru noi, cu emisiunea lui de joi, „Ora tineretului”. Erau difuzate trupe acceptate de Consiliul Culturii, dar noi puneam probleme. Nu aveau cum sa ne interzica sa ne miscam, sa fim ceva mai violenti, pentru ca ar fi contrastat cu ceea ce stia publicul. Urmau faze penibile, ne puneau sa ne prindem parul, sa-l strangem in cleme, cadeau clemele”.

Eticheta de „decadent, imperialist, element destabilizator, manipulator” care se punea atunci curentului rock le-a cauzat probleme serioase celor de la Iris. Se mai adauga la acest climat ostil din partea puterii si precedentul „Phoenix”.

„Fuga din tara a celor de la Phoenix, in 1977, a atras si asupra noastra suspiciunile din partea autoritatilor, de fapt, toti rockerii erau judecati atunci prin prisma actiunii lor”, povesteste Cristi Minculescu, a carui trupa nu a scapat de trei suspendari, dintre care ultima se vroia definitiva.

„Erau baietii aceia in parpalac pana la glezna si cu palarie care ne atentionau „Bai, aveti grija, fara miscare, fara lumini colorate, fara fum”. Noi ziceam ca ei si faceam ca noi”. Ultima suspendare, din ‘88, a generat o revolta, o frustrare si o tristete greu de imaginat printre membrii formatiei. Din toata aceasta suferinta s-a nascut piesa „Floare de Iris”, testamentul trupei.

„Am compus piesa intr-o zi, eram siguri ca vom fi interzisi definitiv, desi nu intelegeam de ce. Norocul nostru a fost Florin Lincan, de la Consiliul Culturii. A transformat suspendarea definitiva intr-una de trei luni. A reusit sa-i convinga ca la concertele noastre nu se intampla nimic rau, nu se spargeau geamuri, nu se batea lumea, nu se strigau lozinci anti-Ceausescu”.

„Daca am dosar, nu vreau sa-l vad”

Minculescu nu e curios sa-si citeasca dosarul de la securitate, daca acesta exista. „Mi-a spus cineva ca, daca acest dosar exista, e mai bine sa nu-l vad, ca pot iesi nebun de acolo. Persoane pentru care bagi mana in foc e posibil sa te fi turnat. Daca am dosar, nu vreau sa stiu cine a facut marsavia”, afirma el.

A venit Revolutia, Iris si-a continuat traseul legendar, chiar daca „tonul” s-a mai potolit. „Acum place foarte mult melodicitatea, baladele sunt bine primite. Nu mai suntem nici noi cu traforajul, am devenit, precum imi spunea un prieten „pumn de fier in manusa de catifea”„. Cu toate ca „80 de posturi TV cam tin lumea ocupata”, oamenii vin la concerte in continuare, iar promovarea la televiziuni si radio este „exact cat trebuie”, completeaza liderul trupei, convins ca „totul o sa mearga bine si de aici incolo”.

„Am intalnit oameni care mi-au spus ca s-au despartit si s-au impacat pe muzica noastra. Nu realizam cat de mult contam in vietile lor. Noi cantam, trebuie sa indeplinim visele altora si e un privilegiu pentru noi sa o facem”, incheie Cristi Minculescu.

Interviu rapid

„Ma uit la colegii mei, mai vad o burta, o chelie...”

EVZ TV: Unde repetati, mai ales cand erati interzisi, inainte de ‘89? Cristi Minculescu: Din 1977, Iris repeta in aceeasi sala, in Vitan, langa Targul de masini. Nu te gandi ca e o sala din aceea de 300 metri patrati, e multa incarcatura emotionala acolo.

Ce impact au avut asupra ta cei de la Rolling Stones? Am plecat nebun, vorbeam singur pe strada. Ei nu sunt mari performeri pe scena. Dar totul e ambalat foarte frumos. Marketingul muzical e o arta, e vorba de chestii destepte construite in timp. Ei aveau studio mobil de inregistrari inca din ‘71! Dau si senzatia de trupa unita. In cazul lor nu zici: „merg sa-l vad pe Mick Jagger”, ci „merg sa vad trupa”. La creatie sunt, iarasi, foarte buni!

Dar performanta vocala a lui Jagger? La performanta vocala a gasit Mick Jagger reteta extraordinara: povestirea cantecului. Poti sa canti ragusit, racit! E o gaselnita incredibila, cu rezultate foarte bune.

Care erau reperele adolescentei tale?Reperele adolescentei mele inca exista, dar e amuzant ce a facut timpul din ele. Ma mai uit si pe scena, la colegii mei, si ma minunez. Mai vad o burta, o chelie. (Rade). Imi placeau Fredy Mercury, Robert Plant, cei de la Yes, pentru ca exista Jon Anderson, Black Sabbath, Jethro Tull.

Cum ti se par trupele de rock de la noi? Din ce am ascultat, mi-au placut mult „Firma”, „Omul cu sobolani”, „Luna Amara”, AB 4.

Care este secretul longevitatii Iris? Secretul longevitatii este mobilitatea. Daca nu-ti propune cineva sa faci ceva, sa-ti propui tu.