Trump face politică așa cum făcea afaceri: folosind alternativ biciul și zăhărelul. Amenințările nimicitoare sunt urmate de o mână întinsă. Strategia a dat roade cu Kim Jong Un, cu NATO și cu Angela Merkel și în „războiul comercial” cu UE. Acum, sunt semne căși Iranul e gata să cedeze.
Dacă vor să se întâlnească, ne vom întâlni”, declara luni Donald Trump, făcându-şi astfel cunoscută disponibilitatea să discute cu liderul iranian, fără condiţii prealabile, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, după retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Teheranul.
„Eu cred în întâlniri”
Întrebat într-o conferință de presă la Casa Albă dacă ar fi dispus să-l întâlnească pe liderul iranian, Hassan Rouhani, Donald Trump, citat de Reuters, a spus: „M-aş întâlni cu siguranţă cu Iranul dacă ei doresc să se întâlnească. Nu ştiu dacă ei sunt încă gata. Am pus capăt acordului cu Iranului. A fost un acord ridicol. Cred că ei vor ajunge probabil să vrea să se întâlnească şi sunt gata să mă întâlnesc oricând doresc ei”.
Reacția Teheranului a fost rapidă și mult mai reținută decât de obicei: „Respectarea drepturilor națiunii iraniene, reducerea ostilităților și întoarcerea la acordul nuclear sunt pași care pot fi făcuți pentru a deschide accidentata cale a discuțiilor dintre Iran și America”, a postat, pe Twitter, un consilier al preşedintelui Rouhani, Hamid Aboutalebi.
„Nu vrem schimbarea regimului”
Acelaşi scenariu a fost aplicat de Donald Trump şi în cazul Coreei de Nord. După lansarea de acuzaţii grave de ambele părţi, mergând până la ameninţarea cu măsuri militare, părţile au început să dea semne că doresc să negocieze. În cazul Kim Jong Un, Secretarul de Stat Rex Tillerson afirma că guvernul SUA nu urmărește o schimbare de regim în Coreea de Nord. În cazul lui Hassan Rouhani, a fost rândul Secretarului Apărării, James Mattis, să afirme că Statele Unite nu au adoptat o politică în sensul schimbării regimului din Iran.
În ceea ce-l priveşte pe Donald Trump, ca şi în cazul lui Kim Jong Un, şi-a domolit brusc tonul faţă de Rouhani, după ce săptămâna trecută îl avertiza agresiv să nu mai ameninţe SUA, pentru că va suferi consecinţe grave.
Efectele sancțiunilor americane: economia iraniană se clatină
Agenția de presă Debka File, apropiată de serviciile de informații israeliene susținea luni, înainte de declarația binevoitoare a lui Trump, că liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, a inițiat negocieri secrete cu administrația Trump. Decizia are la bază intenţia de a scăpa de efectele sancţiunilor americane. Acestea nu au intrat încă în vigoare, dar simpla lor anunțare a avut un efect devastator asupra economiei iraniene. Rialul, moneda iraniană, a înregistrat, la sfârşitul săptămânii trecute, noi pierderi importante, iar criza economică se agravează, pe fondul lipsei de lichidități.
Mai mulţi analişti internaţionali au atras atenţia asupra faptului că, în luna iunie, pe fondul apropierii datei scadente a intrării în vigoare a sancţiunilor americane, exporturile de petrol ale Iranului au scăzut simţitor. Pe 6 august, vor intra în vigoare primele sancțiuni americane, dar ele vizează doar sectorul aeronautic civil și auto. De abia din a doua etapă, în noiembrie, vor fi afectate domeniile nevralgice: energia, petrolul, gazele, petrochimia și finanțele.
Companiile fug din Iran, speriate de sancțiuni
Mai multe companii multinaţionale care demaraseră investiţii sau își anunțaseră intenția să investească în Iran, au făcut pasul înapoi, după avertismentele lansate de Donald Trump: societăţile care vor derula activităţi în Iran după datele citate mai sus, vor fi sancţionate, indiferent de naţionalitate. Aceasta înseamnă înghețarea bunurilor și înscrierea pe lista neagră, ceea ce echivalează cu interzicerea accesului pe piața americană și tăirea accesului la fondurile băncilor americane. Or, nici o companie occidentală importantă nu vrea să își pericliteze relațiile cu băncile americane.
„Un acord ridicol”
În baza acordului încheiat între Iran și șase mari puteri ale lumii (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franța și Germania) în 2015 la Viena, Teheranul a acceptat să-și reducă activitățile nucleare în schimbul ridicării sancțiunilor economice paralizante.
Președintele american, Donald Trump, a anunțat, pe 8 mai, retragerea unilaterală a țării sale din acordul nuclear cu Iranul, pe care l-a calificat drept „ridicol” și „mascaradă”, deschizând astfel calea unor noi sancțiuni americane împotriva Teheranului și a companiilor care fac comerț sau investesc în această țară.
Retragerea a fost motivată de faptul că acordul nu permitea controale reale și eficiente, favorizând folosirea energiei nucleare în scopuri militare.