Klaus Iohannis a promulgat una din legile cele mai importante ale pachetului de legi ale justiției, cea referitoare la înființarea unei secții speciale de cercetarea magistraților la Parchetul General. Așa cum mă așteptam, gestul Președintelui a stârnit un val de furie în tabăra caporalilor de presă.

Mi-a atras atenția un comentariu, cred că cel mai acid. Klaus Iohannis este înfrânt și inutil, proclamă o ziaristă pro-DNA, poreclită de colegii de breaslă "Coloneleasa", desigur pentru abilitățile ei în materie de presă.

Concluzia este apocaliptică: "După mine, un președinte adevărat mai bine demisiona decât să semneze un decret care pune procurorii la mâna ministrului Justiției și decât să promulge o lege care lovește în plin indepedența sistemului judiciar și contravine principiilor europene."

Un exemplu clasic de aroganță jurnalistică, din care lipsește total orice ancorare în realitatea politică a unei țări ce se vrea democratice. Știu că vorbele aruncate pe un site nu valorează mare lucru, dar eu zic că în semn de protest față de promulgarea acestei legi, "Coloneleasa"&Co să demisioneze. Și să plece la mănăstire. Sună la fel de stupid, nu-i așa?

Trecând peste partea ilogică a demersului de contestare a legii, n-am înțeles niciodată de ce este bine să existe o secție pentru cercetarea magistraților la DNA și nu este bine să treacă la Parchetul General, orice om cu mințile întregi poate accepta că o lege nu este perfectă și că are lucruri ce pot fi îndreptate. Dar pentru acest lucru nu se pot folosi decât mijloacele prevăzute de Constituției. Ceea ce președintele Klaus Iohannis a făcut cu vârf și îndesat. A contestat la Curtea Constituțională, a sesizat Comisia de la Veneția, a îndemnat oamenii să protesteze, a făcut declarații publice, numai că aripa de rit bolșevic din presă nu a fost mulțumită. Vroia mai mult.

Ce înseamnă mai mult? Cred că l-ar fi văzut/dorit pe Klaus Iohannis un președinte al României care încălca Constituția refuzând să promulge aceste legi. Cu alte cuvinte, după ce a jurat să respecte Constituția, Klaus Iohannis urma să o încalce. Iar peste un an, venea din nou în fața alegătorilor și le cerea să fie votat ca președinte. După care jura din nou pe Biblie că va veghea la respectarea Constituției. Eventual să facă și cu ochiul spre camere, după modelul consacrat.

Klaus Iohannis refuză să devină președintele-mafiot, așa cum îi cere aripa radicală, pentru că nu are în ADN său politic partea de miticism. Doza de șmecherie și ocolire a  legilor, atât de dorită de caporalii de presă, obișnuiți să o adore pe Laura Codruța Kovesi, una din cele mai mincinoase persoane publice. 

Din acest punct de vedere atitudinea lui Klaus Iohannis îmi aduce aminte de cea a lui Carol I, care se confrunta cu o clasă politică agresivă și haotică. La un moment dat, acesta a vrut să abdice și să de-a naibii o țară în care oamenii politici te vindeau de la o zi la alta, dar a renunțat. Și bine a făcut, pentru a construit unul din puținele momente istorice de referință.

Klaus Iohannis nu este regele României, ci doar președintele ales de milioane de români. Care l-au votat în speranța că va introduce normalitatea în viața politică. Care își doresc să le apere interesele cu toată forța. Numai că au făcut-o știind că Iohannis va respecta legile și Constituția, dovedind că în bătălia politică nu se aplică dictonul "Scopul scuză mijloacele". Ca să respecte și celălalt vot al românilor. Din acest punct de vedere mi s-a părut mai mult decât normal gestul lui Klaus Iohannis de a promulga legea privind organizarea judiciară. A folosit taote mijloacele legale aflate la dispoziție, a anunțat că nu abandonează.

Ceea ce mi se pare interesant este că toți cei care-l critică pe Klaus Iohnanis nu văd cum în zona Dreptei, a rămas singurul adversar real al PSD. Dacian Cioloș ne îndrumă patern de pe Facebook, Ludovic Orban este atent să nu-i plece scaunul de sub fund, Eugen Tomac este vocal, dar nu-l ascultă nimeni, iar USR-iștii au plecat in corpore la Vama Veche ca să bronzeze uniform. Marea preocupare a clasei politice, de la Monica Macovei la Vasile Blaga este cum să se strecoare pe listele de la europarlamentare și să devină beneficiarii unui salariu de 8.000 de euro pe lună. Plus beneficii.

P.S. Dar ca să nu par foarte naiv, am înțeles de ce a fost una din cele mai contestate legi de către DNA și plutonul său de presă. Pentru că Binomul Coldea-Kovesi avea una din cele mai importante pârghii asupra judecătorilor: dosarul penal ce putea fi oricând deschis/închis/redeschis/închis.

Î​n ce țară europeană, un procuror care susține în instanță, în fața unui judecător, condamnarea unui cetățean acuzat de fapte de corupție, are posibilitatea să-l ancheteze pe cel care urmează să dea decizia? Ce secrete ascunde secția de cercetarea magistraților de la DNA, de s-au luptat atât de aprig împotriva ei? Mai avem puțin și vom afla.