Fără îndoială, propunerea de revocare a Laurei Codruța Kovesi este, până în acest moment, evenimentul anului, chiar mai importantă decât numirea Vioricăi Dăncilă în fruntea guvernului. Cred că CSM va da aviz negativ propunerii de revocare și e deja evident că președintele Iohannis o va menține în funcție.

Spre deosebire de alte dăți, e de remarcat rapiditatea cu care șeful statului a reacționat în această chestiune. La scurt timp după conferința lui Tudorel Toader, Administrația Prezidențială a emis un comunicat de presă în care a dezavuat raportul ministrului Justiției și și-a manifestat sprijinul față de Laura Codruța Kovesi.

O zi mai târziu, la Bruxelles, președintele Iohannis și-a nuanțat declarațiile, în aceeași direcție de susținere a procurorului șef DNA. Reacția rapidă a lui Iohannis a fost și un fel de revanșă pentru publicul de Dreapta, profund dezamăgit de lejeritatea cu care a acceptat nominalizarea Vioricăi Dăncilă în funcția de premier.

Și, oricât de puțin receptiv l-ar crede unii și alții pe Iohannis, nemulțumirea nucleului dur al președintelui în privința nominalizării unui al treilea premier al PSD în decurs de un an s-a simțit clar la Cotroceni.

Scriu acest text înainte de protestele de duminică seara, dar Strada pare că nu mai are motivația de anul trecut. Chiar dacă emoția publică generată de conferința Laurei Codruța Kovesi sau de raportul lui Tudorel Toader a fost puternică, intensitatea a fost de scurtă durată.

De cealaltă parte a baricadei, faptul că inclusiv cei care au rolul de „nebuni la Curtea Regelui” în PSD, de exemplu, Codrin Ștefănescu, spun că nu va fi demarată suspendarea lui Klaus Iohannis dacă acesta nu o va revoca pe Laura Codruța Kovesi, dovedește că nici ei nu credeau în schimbarea din funcție a procurorului șef DNA, ci, mai degrabă, era o măsură necesară pentru a-și întreține propaganda.

Tema poate fi menținută oricum până la finalul anului. Cine știe, poate prin modificarea legilor justiției- care au ajuns din nou în Parlament după ce CCR a admis sesizările PNL - președintele va fi scos din procedura de revocare a procurorului șef al DNA.

Printre mizele evidente ale revocării din funcție a Laurei Codruța Kovesi se numără intimidarea procurorilor, a unui întreg sistem judiciar, dar, din punct de vedere politic, pe termen lung, miza o reprezintă și alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2019, respectiv cele parlamentare din 2020. Mandatul lui Kovesi s-ar încheia în aprilie 2019, chiar în timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare sau în fine, în acea perioadă.

​ Invariabil, lupta împotriva corupției va deveni o temă de campanie, cu variabilele ei: Soroș, Occidentul, multinaționalele, băncile, chiar și organizațiile non-guvernamentale. Ca o paranteză, acesta este și motivul pentru care PSD demonizează Uniunea Europeană, Occidentul de ani de zile: cu o majoritate parlamentară care le permite să își facă de cap, vor să decredibilizeze singura forță care îi mai poate opri sau încetini.

Lupta împotriva asupritorilor din UE nu este doar o temă electorală, dar și o explicație suplimentară pe care PSD o folosește pentru a-și justifica acțiunile discutabile.

Alegerile europarlamentare sunt un exercițiu pentru cele prezidențiale care se vor desfășura în noiembrie 2019, iar temele de campanie, în lipsa unui eveniment major, vor rămâne aceleași: justiția, străinii, poate și economia. Cu alte cuvinte, Iohannis și partidele pot face deja un draft al strategiei electorale pentru 2019, tema justiției - corupție/ anticorupție - va fi la fel de pregnantă ca în 2004.

Am folosit ca reper alegerile câștigate în 2004 de Traian Băsescu pentru că acela a fost momentul în care direcția României s-a schimbat. Care va fi alegerea României în 2019?