După al doilea mandat al lui Băsescu, "mandatul statului paralel" de fapt, România a ajuns în 2014 "o țară pustiită, în care un grup mic de oameni dicta, uneori cu știrea lui Băsescu, alteori fără ca președintele în funcție să știe nimic", arată Cozmin Gușă într-o ediție specială "Realitatea Românească" dedicată alegerilor prezidențiale din 2014.

La toate alegerile prezidențiale din România a fost o „colcăială subterană a complicităților", este de părere consultantul politic, care spune că niciunul dintre candidații câștigători nu a pus în aplicare un program de administrare în interes național:

"Sper că acest serial să fie util pentru cei care vor să înțeleagă ce ni se întâmplă și cum am ajuns aici. Să fac o scurtă recapitulare. Vreau să arăt un anumit fir roșu al reșapaților care au dominat viața politică și jocurile de putere din România după 1989. Am analizat alegerile din anul 2000, întoarcerea către Est prin revenirea lui Iliescu, dar trebuie să ne imaginăm că aceste personalități șantajabile prin dosarele de dinainte de 89 erau culpabile în fața poporului, pentru ceea ce nu au făcut în interes național. Nimeni nu a dorit să facă mea culpa, de la Ion Iliescu în jos. Mereu în România la aceste alegeri a fost o colcăială subterană a complicităților din care au ieșit acele evenimente de campanie pe care le-am descris. Niciodată nu s-a aplicat un program de administrare pentru România pe care candidații câștigători l-au prezentat publicului. Ion Iliescu nu a asigurat niciodată „pace și prosperitate", Traian Băsescu nu a fost niciodată preocupat de dreptate și de respectarea legii și a Constituției, iar Emil Constantinescu a fost total bulversat între 1996 și 2000".

Până în 2014 am avut un „șir de Escu"

Ceea ce ni s-a întâmplat la aceste șiruri de alegeri a fost o "manipulare cvasi-continuă care a fost făcută prin complicitatea tuturor", explică Gușă.

Cauza primordială ține de adevărul despre așa-zisa „revoluție" din 1989:

„Acest șir de Escu – Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu – a marcat acest prezent al României care este atât de precar. Din aceste evenimente de campanie, unele știute, altele neștiute, reiese un lucru: cauza a fost minciuna primordială a Revoluției care a fost de fapt lovitură de stat, care nu a fost făcută cu ajutorul Occidentului, ci cu ajutorul serviciilor secrete rușești, în colaborare cu cele maghiare. Viața politică românească a fost populată fie de aparatcici din fostul PCR sau de ofițeri activi sau acoperiți ai serviciilor de securitate din perioada dictaturii – și aceștia nu dintre cei de vază, profesioniști sau patrioți, ci dintre cei orientați spre propășire personală, spre bani mulți și firme acoperite. În aceste condiții, ceea ce ni s-a întâmplat la aceste șiruri de alegeri a fost o manipulare cvasi-continuă care a fost făcută prin complicitatea tuturor. Fiecare a decis că are cu să fie șantajat și are cu ce să-și salveze pielea.

Soroș, "malefic" pentru zona noastră de Europa

Grupul care s-a aflat la putere în România după 89, cu rădăcini în zona comunisto-securistă, a fost criticat de un alt grup care avea o agendă scrisă "în altă parte", mai ales după anul 2000, consideră Cozmin Gușă.

"Noi am avut o societate civilă sănătoasă în anii 90, apoi a picat, din naivitate sau din interes, sub zona de influență a unora de tip George Soroș, care a fost malefic pentru zona noastră de Europă, urmărindu-și doar interesele personale și nu o agendă de dezvoltare a societății. Dacă ar fi făcut asta, cu forța de influență pe care o are ar fi reușit, dar a urmărit exportul unor pseudo-valori care nu erau calchiate pe valorile fundamentale ale românilor. Atunci am avut o chestie total debalansată, între un grup care se afla la putere, cu rădăcini în zona comunisto-securistică și un alt grup care critica, dar după anul 2000 nu după poziții naționale, civic-integratoare, ci după o agendă care era scrisă în altă parte și fără acel filon de patriotism în care să îți subordonezi acțiunile interesului national.

Cum se poate rezuma șirul de alegeri, presărat cu minciuni, trădări, manipulări: toți candidații de prim plan au cedat unui șantaj exercitat de un grup de inițiați cu acces la dosare.

"S-a urmărit să ajungă în prim-planul puterii personalități cu o largă posibilitate de a fi șantajați atunci când ieșeau dintr-o grilă. Problema cu șantajul asupra lor a devenit reală din următorul motiv. Cel care putea fi șantajat putea să spună: "Nu îmi pasă, am ajuns președinte, am un mandat de la popor". Nimeni nu a făcut asta. Fiecare a cedat acestui șantaj exercitat de un grup de inițiați cu acces la dosare. Chiar dacă ar fi vrut (poate și Iliescu a vrut, și Constantinescu, și Băsescu) – din cauza acestor slăbiciuni și acestui egoism care nu se potrivește cu statutul de președinte al unei țări, au căzut pe glie", spune consultantul politic.

Românii, mereu dezamăgiți de "eroul pozitiv" pe care l-au votat

Cozmin Gușă a trecut în revistă șirul de dezamăgiri pe care românii le-au avut după fiecare tur de alegeri prezidențiale. Am tot sperat că găsim „eroul pozitiv", dar am devenit un „popor cu aspirații mici", din care sentimentul nobil al solidarității a dispărut.

"Statul paralel s-a creat din complicitățile unor oameni culpabili care au avut acces la putere. După aia se tot rostogolesc. Nu am avut această voință să tragem o linie, să nu mai decapităm pe nimeni în anii 90, să fi mers pe ideea 'Mărturisește și mergem mai departe. Dacă nu ai făcut lucruri foarte grave, spovedește-te, nu mai purta rucsacul ăsta 10-20-30 de ani, pentru că nu faci decât să ne păcălești. Noi te-am ales să scapi de rucsac. Probabil că aveam bănuieli că tu, Băsescu, ai lucrat cu fosta Securitate, dar ai luat mandatul, acum spune: Nu mai fac de acum înainte și o să vedeți ce fac pentru țară 4 sau 5 ani'. Societatea s-a trezit din când în când: mai entuziasmată, cum a fost în 1996 sau în 2004, a crezut că a găsit în final eroul pozitiv care o să facă ceva. Și, când-colo, mereu s-a dezamăgit și a căzut mai jos. Pentru oamenii care au tot sperat și s-au dus să voteze, corect din punctul lor de vedere, e foarte mult să tot aibă aceste dezamăgiri atâta amar de ani. Sunt 29 de ani de la evenimentele din 89! Dezamăgirile sunt aceleași, iar aspirațiile sunt tot mai mici. Un popor cu aspirații mici cum am ajuns noi să fim devine un popor sectarizat, dominat de egoism, nu se mai manifestă sentimentul nobil de solidaritate de grup, națiune, comunitate", a explicat Gușă.

Înainte de 1989, românii erau solidari împotriva unui dușman comun. Trădările și minciunile din societatea postcomunistă au atomizat orice idee de comunitate. Chiar și extincția treptată a manifestărilor de stradă din ultimul an se bazează pe același fenomen, arată Gușă:

"Azi în România nu mai poți să identifici un grup profesional, academic sau de prieteni care să fie foarte liniștit, să spună 'Ne simțim bine, avem un scop comun și pedalăm în aceași direcție'. Toată lumea e neliniștită că aproapele său îl va trăda la un moment dat. E chiar mai rău decât înainte de 1989, când eram solidari între noi împotriva unui dușman comun. Această extincție treptată a manifestărilor de stradă tot pe asta se bazează. Au venit oameni excesivi, care manifestă în virtutea unor interese personale de mediatizare, care o fac cu ură. Ce legătură au oamenii responsabili, care au ieșit pe bună dreptate în stradă împotriva amnistiei și grațierii cu grupurile gen Mălin Bot care arată multă violență în comportament? Cum se diferențiază ei de baronii lui Dragnea dacă manifestările sunt de acest tip? Oamenii de bună calitate nu se mai regăsesc cu aceste excese care apar pe Facebook, cu potopul de înjurături, de condamnări fără procese. Din cauza acestor elemente destabilizante, plus lipsa de vectori, aceste manifestări publice au intrat în exctincție treptată."

Complicitatea baronilor de toate culorile, în "mandatul statului paralel"

În perioada 2009-2014, Băsescu a închis ochii la fărădelegile și înțelegeri subterane care se făceau pe spatele bugetului, arată Gușă. Au înflorit baronii portocalii, care și-au dat mâna cu cei roșii, ai PSD-ului.

"Am avut parte de mandate mincinoase. Primul mandat al lui Băsescu nu a fost mincinos la început, l-a câștigat prin luptă, dar a devenit așa prin acțiunea lui și prin faptul că nu s-a ținut de ceea ce a promis. Mandatul mincinos a fost cel început în 2009: nu a câștigat alegerile, i s-a mai dat un mandat care a fost mincinos, nu a fost al său. La un moment dat vom putea să discutăm și să identificăm toate elementele celui de-al doilea mandat al lui Băsescu care ne-au adus în 2014 într-o țară pustiită în care un grup mic de oameni dicta, uneori fără ca președintele în funcție să știe nimic. Băsescu nici nu a mai avut mandat. A fost de fapt mandatul statului paralel. Au înflorit toate acele fărădelegi și înțelegeri subterane pe spatele bugetului. Au înflorit baronii portocalii, după neobaronii galbeni din guvernarea 2004-2008, care au devenit la fel de bogați și corupți ca și cei roșii inventați în perioada 2001-2004 și care au prosperat ulterior prin această complicitate a baronilor. Era un El Dorado pentru ei, sub protecția președintelui. O vreme au fost ținuți sub obroc, dar când au venit oamenii la putere la finalul lui 2008, în 2009 și după aceea au 'pârjolit' efectiv. Băsescu, după modelul lui Iliescu și Constantinescu, stătea la Cotroceni și dădea din umeri. Nu are scuză pentru așa ceva", a explicat Gușă.

Binomul "înfricoșător doar pentru unii"

Consultantul politic a explicat cum binomul SRI-DNA a pedepsit și protejat selectiv. Pe finalul mandatului lui Băsescu, a ajuns la închisoare chiar și fratele președintelui, în timp ce alții, în special cei din străinătate, erau super-protejați și sunt protejați și azi.

"Pe măsură ce acel SRI condus de Maior și Coldea s-a întărit și perfecționat – l-au avut la mână pe Băsescu în urma alegerilor din 2009, când era disperat și s-a livrat – au apărut acele acțiuni publice, acel binom înfricoșător. Dacă acest binom era înfricoșător pe baza argumentelor aplicate tuturor cu egală măsură, poate că România se asana. Numai că doar unii erau pedepsiți (și unii dintre ei erau vinovați), dar alții erau protejați, iar cei din străinătate erau super-protejați – pe ai noștri îi protejăm puțin până îi închidem, chiar fratele lui Băsescu sau dintre apropiații președintelui, care stăteau la masă cu statul paralel, au ajuns direct la pușcărie spre final de mandat. Alții au fost puternic protejați, sunt protejați chiar și azi", consideră consultantul politic.

Cozmin Gușă arată cum se întâmplă lucrurile în statele cu democrație puternică, unde serviciile secrete oferă protecție doar celor care apără statul, iar cei care calcă greșit sunt penalizați:

"Sunt elemente în care serviciile secrete puternice (vorbim de țări puternice și România vrea să fie așa ceva) au posibilitatea cutumială să ierte de niște greșeli pe unii oameni de afaceri care ajută statul, în unele acțiuni de multe ori subterane care apără statul. Cei care le coordonează răspund în fața statului discret de acțiunile lor. Acei oameni sunt solvabili și sunt peste tot în lume, de la Washington, până la Beijing sau Moscova. Când ies din rând și încearcă să înșele statul, 'își iau papara'. Majoritatea sunt suficient de inteligenți să meargă pe acea linie secretă sau discretă. Democrația este o formă de organizare făcută 'să meargă treaba', este un ambalaj în care nu se pot întâmpla toate mereu după cutume democratice, dar dacă cetățeanul e protejat și banul este cheltuit în interesul lui, pe el nu îl interesează aceste chestiuni discrete", arată analistul politic.

"I-am spus lui Crin Antonescu: Nu o să te lase niciodată băieții ăștia să fii candidatul USL"

Mandatul statului paralel din 2009-2014 este „mandatul care a înămolit și dezbinat România", arată Cozmin Gușă. Singura încercare de contrabalansare a fost construcția politică USL.

„Să ne amintim că a existat o încercare, puțin smucită dar a existat, a formatării USL-ului, a unei coaliții largi stânga-dreapta, care să ofere un contrabalans la ceea ce era Băsescu cu statul paralel și PDL. Acolo au fost niște falseturi. Mandatul lui Băsescu a început printr-o lovitură de teatru la vârful PSD: Ponta și-a câștigat cu ajutorul lui Băsescu mandatul de președinte al PSD într-un mod neașteptat și nemeritat, cu un Geoană care nu a înțeles că trebuie să se retragă o perioadă, că trebuie să se autopenalizeze și să renunțe la mandatul de președinte al PSD. Pe acele înțelegeri subterane, ghidate de statul paralel, în frunte cu Maior (atunci Coldea doar îl seconda), Ponta a fost pus la vârful PSD cu un secondant Liviu Dragnea care a știut foarte bine să fructifice avantajul baronului-șef și o anumită comoditate și lipsă de maturitate a lui Ponta pentru funcția de șef de partid. Pe o anumită chimie reciprocă dintre Ponta și Crin Antonescu, acesta din urmă foarte dezamăgit după alegerile din 2009, s-a construit USL, cu Dragnea paznic între ei doi, și acel USL a crescut și a crescut", spune Gușă.

Potrivit consultantului politic, existau agende diferite în interiorul USL: Ponta și ai lui făceau un joc de influență în Guvern și în justiție, iar Crin Antonescu "se auto-amăgea că ar fi devenit candidatul alianței la președinția României în 2014".

"Eu am păstrat cu Crin o relație bună și după 2009, vorbeam des cu el. Avea un rang înalt în statul român, era șef al Senatului, co-președente la USL, i-am spus: 'Crin, nu o să te lase băieții ăștia niciodată să fii candidat, securizează-te, nu fii atât de superficial. Aici este un joc subteran, chiar dacă ai o chimie bună cu Ponta, alții vor decide în final. Dacă nu o să te securizezi…' Mă credea, nu mă credea. Ne întâlneam des, vorbeam de toate pentru toți, Antonescu e un tip agreabil, îmi făcea plăcere, lucru care nu a fost pe placul celor care îl monitorizau om la om peste tot, tocmai pentru că-i pregăteau tăierea capului în favoarea lui Ponta. Și asta putea fi o variantă, Antonescu putea să aibă o discuție corectă și spunea: 'Facem o înțelegere, dacă scopul nostru e România și eu nu pot să candidez, vino tu, fără fel de fel de subterfugii sau minciuni", a explicat analistul politic.

Ponta, împins ca "învingător sigur" în 2014

Gușă spune că Victor Ponta s-a lăsat asistat de oameni din statul paralel și a ajuns într-o situație aparentă de "învingător sigur" în orizontul alegerilor din 2014, un fel de jucător singur pe teren.

"Era un cuplu interesant, de aici și scorul. Amândoi aveau un discurs bun. Crin era mai flamboaiant, Ponta mai aplicat, mai tehnocrat. În contrapartidă cu ce reprezenta Băsescu și cei din jurul lui, Boc, nu suporta comparație. Crin a dat dovadă de suficiență, nu a acționat și i s-a întâmplat ce îl anunțasem eu. Lucru care nu a folosit nimănui, l-a lăsat pe Ponta într-o aparență de învingător sigur în 2014, într-un fel singur pe teren și cu o senzație de mare putere care i se dădea. Acel pact de coabitare n-a fost decât o complicitate în care fiecare și-a impus pe câte cineva, apropo de Kovesi și Bica. Lui Ponta i s-a dat impresia că ar fi impus și el ceva – de fapt nu impusese nimic. Ponta s-a lăsat asistat de oameni din statul paralel, minus Coldea, a dormit ușor cu acea senzație de lider maxim în care toți roiau în jurul său, de la șefii de servicii până la corifeii PSD și până la Dragnea care îi urma peste tot, și la tenis".

Consultantul politic își amintește cum Ponta era tatonat peste tot de "o armată de spioni lingușitori", între care cel mai insistent era Dragnea.

"Pe vremuri, când eram la PSD, îl luam cu mine pe Ponta la meciurile de fotbal pe care le organizam cu artiști, vedete, îl luam și la tenis. După ce a ajuns premier, pentru o perioadă am reluat partidele de tenis, de dragul trecutului. Fiecare jucam cu câte un profesionist, partenerul meu era George Cosac, al lui Victor era Dinu Pescariu. Invariabil în timpul meciului de tenis, cine crezi că apărea? Dragnea. Ca să vadă el ce se întâmplă acolo. Ponta era talonat peste tot de această armată de spioni lingușitori care stăteau pe lângă el, țuțeri, dar erau acolo la spionaj, să nu le scape ceva", spune Gușă.

Dragnea, înainte să fie în formula de "lider maxim" în care îl vedem azi, era "un țuțer talentat", spune consultantul politic: "Foarte interesantă trecerea asta, dar i-a creat și niște complexe lui Dragnea, pentru că toată lumea își amintește de poziția asta de țuțer a lui, omul care bărbierește șoricul. El trăiește bine cu sine, nu cred că are probleme, problema lui e că știu și alții. El nu vrea decât să își trăiască succesul, nu are probleme de moralitate. Cred că e un tip amoral, nici moral, nici imoral. Nu are niciun reper, nu-l deranjează, doarme bine noaptea. El e doar un exemplu de măiestrie politică și viclenie. Ce rămâne dintr-un om după ce îl scuturi? Pe Dragnea dacă-l scuturi nu rămâne nimic, că totul e poleială, nu are o bază, nu are un proiect, un trecut consistent", îl descrie Gușă pe actualul șef al PSD.

Strategia de intimidare a capitalului românesc

Descinderile în forță care au avut loc în "mandatul statului paralel", oamenii puși în insectar de serviciile secrete, au avut rolul de a înfricoșa societatea și capitalul românesc, este concluzia lui Gușă:

"Să încheiem cu mandatul statului paralel. Acel șir de pus oamenii în insectar, de făcut dosare la toată lumea, de nerecuperat banii la stat, de descinderi în forță – a fost o strategie clară de a intimida suprastructura societății românești, de a o pune cu botul pe labe, de a nu discuta civilizat cu niște oameni care au greșit, dar care au în spate câteva mii de angajați, au bani și prestigiu. Nu e nevoie să-i sperii, să-i ții în aresturi groaznice. Îi dai voie omului să se apere și dacă în final a greșit vezi dacă și cum plătește. Nu gesturi făcute pentru a înfricoșa societatea și capitalul românesc. Asta s-a întâmplat: capitalul românesc a fost înfricoșat. Și nu a fost mai corupt decât alt capital. Capitalul național din SUA e la fel de corupt, cel din Germania, Rusia, China la fel. Capitalul e corupt peste tot, depinde cum știe acel capitalist să se miște între lege și fărădelege, cum se duce pe cărarea aceea. Prezumția de nevinovăție trebuie acordată tuturor. La noi toți au fost speriați, au fost puși cu botul pe labe".

România are o situație ideală pentru extinderea de capital, dat fiind contextul regional, dar toți oamenii de afaceri au fost intimidați în timpul mandatului statului paralel, iar orice inițiativă a fost ucisă, arată Gușă.

"Fără să se recupereze prejudiciul, s-au închis marile companii, s-au blocat orice inițiative de business și România a devenit o țară total dependentă, fără vreun campion regional, fără 5-6 oameni de afaceri români care să aibă potențial de extindere în regiune. Nu suntem înconjurați de China, Coreea de Sud sau Germania ca să nu ne putem mișca, avem unde să înaintăm cu capitalul nostru, suntem înconjurați de Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, putem sări și în Polonia, avem unde să ne mișcăm cu capitalul nostru și să căpătăm influență. Avem o situație ideală pentru extinderea de capital, dar dacă toți au fost puși cu botul pe labe în timpul mandatului statului paralel, inițiativa a fost ucisă, s-a ajuns la această isterie", arată consultantul politic.

Dragnea a făcut jocurile statului paralel și i-a păcălit pe baronii PSD

Dragnea nu a avut niciodată intenția să dea legile amnistiei și grațierii, fiind și el parte din statul paralel, dar a jucat perfect un rol public și i-a păcălit pe baronii PSD.

"Crezi că oamenii de afaceri cu dosare îl iubesc pe Dragnea? Nu, deloc. Dar îl preferă din instinct de conservare a libertății personale, în speranța că ar putea rezolva problemele lor reale din dosare, de care nu pot scăpa. Nu au înțeles că Dragnea, făcând jocurile statului paralel și fiind parte din statul paralel, nu a avut niciodată intenția să facă asta, dar a jucat perfect din punct de vedere public, a păcălit tot partidul și baronii și nu a făcut ceea ce trebuia să facă", explică Gușă.

Delațiunea generală din "mandatul statului paralel" amintește de climatul din regimul Ceaușescu: "Nu facem decât să repetăm ce am trăit în timpul lui Ceaușescu: cei care își turnau vecinii, rudele, colegii erau unii care vroiau să scape de problemele cu legea, exact ca acum, alții vroiau să capete niște avantaje, exact ca acum. Opțiunea de a lucra "cu organele", cum se spunea, le aducea anumite avantaje materiale și protecție, dar apoi îți îngrădește libertatea. Depinde ce vrei. Cu o mână ți se dă, cu o alta ți se ia libertatea. În România, foarte mulți și-au dat libertatea de decizie sau de comportament pentru acest gen de avantaje. Cred că am lămurit suficient auspiciile sub care au venit alegerile din 2014 cu candidații providențiali din stânga, Victor Ponta, și din dreapta – Klaus Werner Iohannis".

Statul paralel nu a căutat un urmaș al lui Băsescu pentru Cotroceni

Cozmin Gușă a explicat și cum s-a ajuns la victoria surprinzătoare a lui Iohannis în fața lui Ponta, în turul doi al alegerilor din 2014.

După un mandat nederanjat de nimeni al "statului paralel" la Cotroceni, Traian Băsescu nici măcar nu a fost întrebat de cei care făceau jocurile politice pe cine preferă să-i ia locul.

"În 2014, preluasem de 2-3 ani Realitatea, dintr-o zonă în care era în mare pericol să nu mai conteze și începusem să ne ridicăm destul de bine. Eram la curent cu majoritatea jocurilor pentru că, prin prisma faptului de coordonare editorială, îmi veneau foarte multe informații, vrând-nevrând. Nu trebuia să umblu după ele. Tabloul era așa: Demonstrația faptului că al doilea mandat al lui Băsescu era de fapt al statului paralel este cea conform căreia statul paralel reprezentat la vârf de Maior și Coldea nu căuta să se aglutineze în jurul unui posibil urmaș al lui Băsescu, pe care l-ar fi indicat Băsescu. Dacă mandatul ar fi fost al lui Băsescu, ca un președinte autentic, el făcea cum a făcut și Bill Clinton cu Al Gore, se așeza în spatele unui succesor. Statul paralel nici măcar nu l-a întrebat de sănătate pe Băsescu, ce candidat vrea, căci era posibil atunci, nu se respecta legea. Așa s-a generat acel sprijin pus în spatele lui Victor Ponta de către Maior sau Oprea – alt membru al statului paralel, practic Ponta se construia ca viitorul președinte al României la sfârșitul anului 2014", a explicat Gușă.

Elena Udrea, depozitara celor mai importante secrete din mandatele lui Băsescu, a primit tardiv o susținere din partea fostului șef de stat, dar prin asta mai mult rău i-a făcut, consideră Cozmin Gușă:

"Vorbim de un Ponta care se certa zi de zi cu Băsescu, era clar că nu era moștenitorul lui Băsescu – ne amintim celebrele ieșiri ale lui Băsescu de la orele 18 sau 19 ca să prindă prime time-ul, în care îl critica pe Ponta, cu argumente, îi indica baronii din spate și pe Dragnea. Dar Băsescu lupta pentru nimeni, pentru că nu își desemnase niciun urmaș. În final, a făcut o găselniță cu Cristi Diaconescu, pe care l-a înlocuit apoi cu cea care ar fi putut să primească mandatul de urmaș de la el, căci era persoana cea mai fidelă, cea mai apropiată – Udrea, depozitara celor mai importante secrete din mandatele lui Băsescu. Ce i s-a întâmplat în această perioadă Elenei Udrea este legat nu neapărat de gravitatea dosarelor ei, ea are un dosar nu mai mult sau mai puțin greu decât al altora. Nu, această presiune și telenovela tristă pentru toată lumea, dar mai ales pentru ea, se bazează pe acest depozit mare de informații pe care nu le are decât ea. Sunt informații de la vârful statului român timp de 10 ani. Cu asta nu se poate lăuda nimeni, nici măcar Coldea, dar s-a lăudat poate prea mult Udrea și din această luptă de supraviețuire s-a născut așa ceva. Băsescu atunci nu a avut un candidat, nici nu a jucat, l-a ajutat pe Diaconescu, dar nu l-a sprijinit, a sprijinit-o pe Udrea, dar mai mult rău i-a făcut".

De ce s-a așezat Coldea în spatele lui Iohannis, vopsit repede în candidatul liberalilor

În timp ce George Maior avea garanția că se poate perpetua la putere prin victoria lui Ponta, nu la fel stăteau lucrurile cu Florian Coldea, care avea o relație proastă cu premierul. A fost o greșeală a lui Ponta, spune consultantul politic, să îl avertizeze în repetate rânduri pe prim-adjunctul SRI cu privire la ce va face dacă ajunge președinte.

"Era clar că Ponta, din poziția sa de prim-ministru, se îndreaptă în pas de defilare către funcția de președinte. Atunci a apărut pe turnantă – nu mai dăm toate amănuntele cu plecarea lui Crin și desființarea USL – Klaus Iohannis, fostul candidat la poziția de prim-ministru din 2009, un Iohannis care s-a vopsit foarte repede în liberal, în președinte de liberali și în candidat din partea liberalilor, părea lipsit de șanse, era și destul de stângac în politică, asta se vedea, dar nu era nici în avantajul, nici în dezavantajul lui, era o chestie călduță. Atunci s-a petrecut un lucru, apropo de statul paralel. Maior dorea din tot sufletul ca finul lui Ponta să ajungă președinte, își netezea drumul spre funcția de prim-ministru pe care o viza și care i-a fost refuzată de Traian Băsescu când l-a pus pe Mihai Răzvan Ungureanu, șeful SIE (și acela vai de capul lui, a avut un mandat haotic, excecrabil, și-a dat măsura lipsei de organizare și talent politice). Dar, în 2014 s-a întâmplat ceva. În timp ce Maior avea garanția că se poate perpetua la putere într-o funcție, Coldea în schimb, din poziția de prim-adjunct SRI, având o relație proastă, spre foarte proastă cu Ponta, risca să rămână pe-afară. Ponta în diverse discuții îl atenționa mai în glumă, mai în serios: 'Ai grijă că tu ai făcut multe rele în stat și dacă ajung președinte nu te văd bine", a relatat consultantul politic modul în care Ponta și-a creat probleme neașteptate.

Statul paralel a jucat practic pe roluri în alegerile din 2014, arată Cozmin Gușă:

"A fost o greșeală a lui Ponta. Coldea s-a mobilizat și s-a pus, cu arme și bagaje, într-un mod invizibil, dar sesizabil, în spatele lui Iohanhis. Practic, statul paralel a jucat pe roluri: cu un Maior mai puțin activ și dibaci în spatele lui Ponta și, în spatele lui Iohannis, cu un Coldea cu mult mai multe informații în bagaj și cu posibilitatea de a o influența pe Kovesi – pentru că lupta DNA în 2014 a fost una extrem de activă pe câmpul politic, toată influența era de la Coldea la Kovesi", spune Gușă.

Monica Macovei, un alt candidat inventat de Coldea

Consultantul politic a amintit episodul în care candidatura lui Iohannis putea să nu fie validată din cauza unui dosar făcut de ANI. În acest context, Coldea s-a asigurat că Elena Udrea nu devine un jucător important în orizontul turului doi și a inventat-o pe Monica Macovei.

“Guvernarea mai bună a lui Ponta decât alte guvernări, discursul lui precis, de om care poate să demonstreze că știe meserie, era o chestie care îi asigura portanță. Astea i-au asigurat un scor de peste 40%. Forța partidului lui Iohannis nu mai era atât de mare, dar căpătase alonjă prin venirea pedeliștilor, cu Blaga în frunte, cu spiritul lui organizatoric, l-a ajutat pe Iohannis să organizeze această construcție care i-a asigurat portanță către președinție. Spre comparație cu Crin în 2009, care avea doar PNL în spate și a ajuns la 20%, Iohannis a avut avantajul structurii PDL care s-a pus în spatele lui și i-a asigurat un scor de 30,3%. Scor bun, dar nu foarte bun. La ce structură era, dacă era un candidat mai bun putea să facă mai mult. Ponta a făcut, la o participare de 54% un scor de 40,4% în primul tur. Restul: Tăriceanu 15,3%, Udrea la fel, Monica Macovei, care era un alt candidat al lui Coldea în acea campanie, a făcut 4,4%. Coldea o inventase pe Macovei din grija lui ca Udrea să nu ia tot scorul lui Băsescu".

Planul era ca Monica Macovei să-i paraziteze scorul lui Udrea, astfel încât Udrea să nu devină un mare jucător cu 10-12% care să poată decide învingătorul, a explicat consultantul politic.

"Macovei mergea și ea în siajul imaginii lui Băsescu. De ce era Coldea interesat ca Udrea să nu fie un jucător important pentru turul doi? Să nu uităm că s-a agitat foarte mult în turul întâi la alegerile din 2014 posibilitatea ca pe baza dosarului de la ANI candidatura lui Iohannis să nu fie validată. Iohannis a stat mult timp cu sabia lui Damocles deasupra capului și atunci cine era în cărți pentru turul doi cu Ponta? Elena Udrea. Deși Ponta putea să câștige din primul tur alegerile dacă s-ar fi întâmplat asta, totuși Udrea putea să ajungă în turul doi prin influența lui Băsescu la pedeliști și peneliști. Era un pericol mortal pentru Coldea”, arată Cozmin Gușă.

“Eram convins că Iohannis nu poate să fie un președinte bun pentru România post-Băsescu”

La momentul alegerilor din 2014, Realitatea TV a jucat un rol esențial, reamintește Cozmin Gușă, care spune că larga majoritate a jurnaliștilor s-a situat de partea lui Iohannis. Nu același lucru l-a făcut și consultantul politic, care era convins că “un om fără energie, fără știință politică, fără hărnicie” nu putea schimba lucrurile într-o Românie calamitată după mandatul statului paralel.

“Sabia nu a mai căzut peste gâtul lui Iohannis și s-a ajuns în turul doi. Lui Ponta i se părea un tur doi comod, eu l-am avertizat că nu este chiar atât de comod. S-a tot discutat un lucru. Suntem la Realitatea, care a jucat un rol esențial în 2014. Eu atunci am lăsat tuturor de la Realitatea libertatea să opteze și chiar să își exprime public susținerea. Larga majoritate, cvasi-unanimitatea au preferat să-l susțină pe Iohannis. Nu am încercat să le explic că din punctul meu de vedere Iohannis era incapabil să conducă România. Asta am spus-o mai târziu, dar pe timpul campaniei nu am spus-o. Rareș, tu, Denise, voi știați că eu nu îl sprijin. Nu puteam să merg împotriva convingerii mele. Aveam destule argumente că Iohannis nu poate să fie un președinte bun pentru România post-Băsescu. România post-statul paralel era și este o Românie calamitată. Or, un om fără energie, fără știință politică, fără hărnicie nu putea să vină și să își facă echipă și să desțelenească ceea ce s-a înțelenit pe perioada lui Băsescu”, arată Gușă.

Marea problemă a lui Ponta: dependența de baroni

Comportamentul lui Victor Ponta de la turul doi a demonstrat că liderul PSD de 42 de ani nu se maturizase suficient, consideră consultantul politic. Una dintre greșelile pe care le-a făcut a fost că s-a bazat pe consilieri care au acționat ca instrumente de manipulare.

"Mie mi se părea că Victor Ponta se maturizase, avea o singură mare problemă pe care i-am reproșat-o, dependența de baroni. În campania din 2014 am fost apropiați, de la amiciția noastră veche cu suișuri și coborâșuri, am simțit nevoia să-l sfătuiesc din când în când. Mi se părea că-i venise rândul. Chiar dacă era foarte tânăr, avea 42 de ani, eu bănuiam că ceea ce trecuse peste el îl maturizase. Nu suficient, însă, dovadă comportamentul lui de la turul doi. Eu l-am avertizat: 'știi destulă politică ca să mai ai nevoie de consilieri, nu sta toată ziua bot în bot cu ei, sunt sculele de manipulare, tu ești influențabil și o să fii manipulat. Tu știi singur ce să faci, ai trecut prin atâtea campanii, fă-ți singur campania, poți să apelezi la echipă doar în anumite momente'.

Îmi era teamă că o să dea cum a dat Crin Antonescu peste Bogdan Teodorescu în 2009, și ghici ce? A dat peste același Bogdan Teodorescu care l-a distrus pe Antonescu și implicit pe Geoană în 2009. Este un om foarte inteligent, un tip talentat și în scris și în vorbire, dar nu a nimerit-o niciodată în campanii, uneori neintenționat, alteori intenționat. Pe această plajă de siguranță în sine prea mare, cu 10 procente între cei doi după primul tur, și nicio posibilitate de la un alt candidat semnificativ (în 2009, candidatul semnificativ pentru Geoană care putea să-l aducă peste Băsescu era Crin Antonescu, dacă acesta nu-l înjura atât de mult pe Geoană, era fără probleme, a fost o prostie uriașă pentru că s-a înjumătățit publicul care a venit alături de Geoană), acum nu se întrevedeau șanse ca acele 10 procente să fie recuperate", spune consultantul.

Greșeala capitală a lui Ponta: secțiile de votare din diaspora

Cozmin Gușă arată că ecartul foarte mare dintre cei doi candidați nu putea fi remontat decât prin intervenția unui "eveniment", iar acesta a apărut și a fost speculat bine.

"Iohannis nu era un fel de Băsescu, apropo de scenariul din 2004, când s-au și fraudat alegerile în primul tur. Acum era nevoie de un eveniment. Acel eveniment a fost speculat, a fost vorba de cozile de la ambasade din turul întâi. Apropo de Corlățean, personajele se mențin în sistem, dacă le reușesc operațiunile de dezasamblare, fac și următoarea dezasamblare. El era consilierul unui consilier de-al lui Adrian Năstase în politică externă, când l-am cunoscut, în 2001-2002. Acele cozi erau legitime. Diaspora a plecat în primul rând din România de groaza baronilor. Cei care au plecat din comune, orașe, municipii au plecat văzând clica din jurul baronului local – președinte de consiliu județean, primar șamd, care stăpânea tot. Nu puteau să facă nicio afacere în România pentru că veneau ăia peste ei cu controale până când dădeau faliment, cedau afacerea sau dădeau șpagă. E firesc ca diaspora să se mobilizeze de fiecare dată tot împotriva baronilor", explică Gușă.

Nu doar Ponta avea în spatele său baroni locali, ci și Iohannis, cu toți baronii portocalii și galbeni, arată consultantul politic. Dar greșeala lui Ponta a fost că l-a pus șef de campanie tocmai pe baronul-șef, Liviu Dragnea, care s-a dovedit că a fost și spion.

"Ponta avea acest dezavantaj în diaspora că era considerat emanatul baronilor. Deși în spatele lui Iohannis erau aceiași baroni locali portocalii sau galbeni, care în final s-au îngălbenit cu toții că au devenit liberali. Era același lucru. Dar pentru că notorietatea baronilor era la PSD, cu Dragnea baronul-șef și șef de campanie la Ponta, asta lui Ponta i-a cauzat. Dincolo, și Blaga era un șef al baronilor, dar el nu a fost perceput niciodată ca baron, nu a condus consilii județene cum a condus Dragnea. S-au jucat mai bine cărțile aici, desi era exact același lucru: baronii din spatele lui Iohannis erau la fel de nocivi și de bogați și au făcut la fel de mult rău diasporei. Dar acel meci nu s-a jucat, Ponta nu a avut grijă, el nu trebuia să-l ia pe Dragnea șef de campanie. Ponta putea să își facă campania cu alții nu cu un spion, după cum s-a dovedit, care era Dragnea și care l-a dus la pieire, ci cu alții din partid, oameni de vârsta lui sau mai experimentați care să nu aibă acest statut de baroni. El a ajuns în această problemă care nu era totuși atât de mare. Cele 10 procente nu s-ar fi recuperat niciodată dacă Ponta nu ar fi fost împins să facă greșeala capitală de a nu înființa mai multe secții de votare, ceea ce era o chestie simplă. L-am avertizat”, a spus consultantul politic. 

Nu Facebook l-a făcut președinte pe Iohannis, ci Realitatea TV

Cozmin Gușă își amintește că se afla după primul tur în Olanda, unde îl instala pe fiul său la facultate, și a stat cam o oră și ceva la telefon cu Ponta încercând să-i explice care vor fi efectele îngreunării votului în diaspora pentru turul doi.

"I-am explicat că dacă nu va proceda corect pentru românii din diaspora să îi lase să se exprime, va genera un val de antipatie împotriva lui în țară care va aduce la vot și alte persoane care altfel ar fi asistat pasive la vot, pentru că nu-l preferau nici pe el nici pe Iohannis. Dar mobilizate de diaspora, se vor orienta împotriva lui și va pierde alegerile. I-am spus direct: 'Te paște asta. Cine te sfătuiește? Dragnea care te trădează? Și când nu e lângă tine te trădează, dar acum când vede tot ce faci'. Avea și Ponta bănuiala asta și avea planul să scape de Dragnea după alegeri. I se părea că e util pentru că ține în mână acești baroni. Din comoditatea lui Ponta, pentru că el era șef de partid și nu avea o problemă să-i țină el în mână pe baroni. Dar era comod, nu-i plăcea de marea majoritate dintre ei și a lăsat totul în mâna lui Dragnea", arată Gușă.

Consultantul politic amintește că Teodor Meleșcanu a candidat și el independent la alegerile din 2014 după modelul lui Sorin Oprescu din 2009 împotriva lui Geoană: Meleșcanu a jucat pentru Ponta ca să ia voturi de la Iohannis, dar fără succes.

„Meleșcanu a fost răsplătit la turul doi prin instalarea rapidă la Externe în locul lui Corlățean, care între turul unul și doi și-a dat demisia după ce a făcut pocinogul cu secțiile de votare. Dacă atunci Ponta înființa rapid secții de votare prin inițiativa lui, câștiga alegerile la pas, nu avea de unde să recupereze diferența uriașă".

„Gogorița că Facebook-ul l-a făcut președinte pe Iohannis a fost inventată tocmai de Coldea ca nu cumva să se statueze faptul că rolul cel mai mare în înfrângerea baronilor din spatele lui Ponta l-a avut Realitatea TV. Întotdeauna Realitatea a avut o atitudine anti-baroni. Indiferent de culoare, baronul este nociv cetățeanului. Pentru noi baronul este o specie care asuprește cetățeanul, iar noi avem această datorie pentru telespectatorul nostru să-l căsăpim mediatic pe baron cu excesele lui. Asta e familia Realitatea: noi producem, ei se uită, pentru că ei ne privesc, noi încasăm bani din publicitate, asta e familia Realitatea: noi și telespectatorii noștri. Audiențele uriașe ale Realității de dimineața până seara au mobilizat o mare parte din electoratul pasiv. Erau cei care nu-l vroiau pe Ponta, dar nici pe Iohannis. Dar din revoltă față de baroni, s-au dus și au dat un vot împotriva lui Ponta și în beneficiul lui Iohannis. Așa s-a ajuns la o prezență de 64,1% și cu 6,3 milioane de voturi pentru Iohannis, 54,5%, restul Ponta", își amintește Cozmin Gușă.

Dragnea l-a sfătuit pe Ponta să nu înființeze noi secții de votare în diaspora

Spre deosebire de alegerile din 2009, nu au contat foarte mult dezbaterile televizate în 2014, arată Cozmin Gușă care a comentat și episodul dezbaterii Iohannis-Ponta de la Realitatea TV, moderată de Rareș Bogdan.

„Aici a fost o poveste. Candidații alergau unul după altul cu meciul ăsta de șah în care Iohannis nu prea vroia să meargă la dezbatere cu Ponta, fiindu-i teamă că nu stăpânește treburile statului, nefiind experimentat. S-au tot făcut propuneri unde să aibă loc dezbaterea, Ponta îl provoca, Iohannis se prefăcea că-l provoacă, o chestiune similară cu cea din 2009 de la dezbaterea finală cu Turcescu. Până la urmă, pentru că îi convenea lui Iohannis, Ponta a acceptat să vină la Realitatea pentru dezbatere, era un gest de curaj pentru exponentul baronilor. Iohannis a ținut lumea în șah, dar în ultimul moment a acceptat să vină și el, așa a avut loc prima dezbatere care putea să fie și ultima, numai că Iohannis și-a învins frica după prima dezbatere și a mai acceptat una la B1 TV. Și-a învins frica de Ponta.

Nu au contat atât de mult dezbaterile, publicul știa ce vrea. A contat faptul că au rămas cele 294 de secții și că acest Meleșcanu nu și-a făcut treaba de a înființa secțiile de votare. Ponta s-a ales cu acel pocinog de care a fost sfătuit exact de Dragnea. L-a temporizat, i-a spus 'Lasă, măi, nu face, ce ne interesează pe noi? Noi aici avem mașina de vot'. Dragnea știa însă foarte bine. Cum putea să scape de Ponta? Să nu câștige alegerile și să devină el președinte de partid. La fel cum a scăpat Ponta de Geoană", arată consultantul politic.

Potrivit acestuia, aceste chestii în viață ți se întorc și ajungi să le plătești într-un fel neplăcut, "Ponta a luat o cărămidă în cap când avea toți așii în mânecă".

"Asta a arătat că Ponta nu era încă copt, toată superficialitatea cu care a jucat turul doi, au fost multe greșeli, cum a fost ziua lui de naștere pe stadion… dar ele nu s-au contabilizat pentru că Iohannis nu convinsese. Iohannis a avut niște chestii mai simpatice în campanie, dar în stilul lui metalic, de neamț, cum a fost când a cântat imnul național. A ieșit din grilă într-un fel. Iohannis nu a fost așteptat de lume. Dacă era așteptat, la sprijinul pe care l-a avut, făcea un scor mai mare în turul întâi. A câștigat pe revolta diasporei împotriva baronilor care s-a transmis părinților și rudelor din țară, via Realitatea. A câștigat un mandat care l-ar fi obligat la multe, dar domnul Iohannis nu s-a obligat la mai nimic, în baza acelui mandat", spune Cozmin Gușă.

Cele două greșeli fatale post-alegeri. Ponta a rămas în tirul lui Coldea

După alegerile din 2014, au fost două greșeli fatale – atât pentru Ponta cât și pentru Iohannis, conideră Cozmin Gușă. În cazul lui Ponta, după înfrângerea în alegeri din cauza lui, trebuia să plece din funcția de prim-ministru.

"Nu poți să rămâi premier al președintelui care te-a bătut în alegeri. El a acceptat asta pentru baronii din partid și Dragnea, devenind prizonierul baronilor – care după un an și-au bătut joc de el și l-au executat. Așa a ajuns Ponta în 2015 căptușit cu dosare penale, mama lui chemată, cumnatul chemat, când era premier. Ăsta e "factorul Coldea" Maior a plecat ambasador, dar Coldea a rămas pe teren pentru că a ales cartea câștigătoare. A jucat cu Iohannis, a ales câștigătorul. Ponta a rămas în tirul lui Coldea ca prim-ministru, a rămas incomodant pentru un Iohannis care nu știa în primul an cu ce se mănâncă președinția, cu o majoritate pe care Iohannis nu o avea și cu ideea că este un premier exponent al baronilor din partid și al lui Dragnea. Plus că s-a ales cu dosarele făcute la unitatea militară din Ploiești. Plus plecarea din funcție în urma incidentului Colectiv care nu s-a lămurit nici până azi:, arată Gușă.

Tragedia de la Colectiv a rămas o "nebuloasă a tranziției", spune acesta, care nu a fost anchetată, la fel cum nu au fost anchetate nici bătăile din 10 august, o altă nebuloasă de dată mai recentă.

"Nu se pleacă din funcția de prim-ministru pentru un incendiu. Drama este majoră, putea să-și prezinte demisia ministrul Sănătății pentru felul în care n-a manipulat răniții și nu i-a dus în străinătate. Dar nimeni nu și-a asumat asta. Nu, Ponta era deja împachetat. Refuzul lui de a pleca din funcția de prim-ministru a mobilizat resursele statului paralel împotriva lui. Statul paralel s-a lăudat apoi în fața lui Iohannis, uite domne ce am realizat noi, l-am dat jos pe-ăsta.

Guvernul Cioloș nu a fost al lui Iohannis, ci al statului paralel

"Au instalat un guvern de ofițerași, de la Cioloș în jos. Ăla nu a fost guvernul lui Iohannis, ci al statului paralel. A stat în funcție prin votul majorității lui Dragnea care era tot statul paralel. Nu a fost responsabilitatea lui Iohannis, a dat doar senzația că e guvernul lui. Cioloș a stat acolo pentru că l-a ținut Dragnea, iar Dragnea a avut acolo un paznic foarte bun lângă Cioloș, pe prietenul său Vasile Dâncu. Să ne înțelegem bine: ăla a fost guvernul statului paralel. Foarte mulți oameni din acel guvern țineau de statul paralel. Așa s-a ajuns și la super-majoritatea lui Dragea, premierul statului paralel Cioloș l-a trădat la final de mandat în 2016 pe Iohannis și pe liberali nemergând de partea lui, și-a bătut joc de Iohannis în mod clar", a explicat Cozmin Gușă în episodul dedicat Alegerilor din 2014.

Iohannis, un președinte care nici măcar nu și-a văzut butoanele

Greșeala lui Iohannis post-alegeri a fost aceea că nu s-a preocupat imediat după ce a preluat mandatul să "de-băsifice" structurile statului care îi erau în subordine, arată consultantul politic.

"Dacă vroia să aibă un mandat liniștit și cu realizări, trebuia să elimine oamenii-cheie ai statului paralel, să nu șovăiască și să instaleze alții. Ce credea Iohannis? Că dacă el nu de-băsifică structura pe care o are în coordonare care nu sunt consilierii, ci structura grea a statului, reușește să aibă un mandat autonom în care să poată să facă ceva? Un președinte e președinte dacă are butoane și știe să apese pe butoane. Dacă omul ăla nu e al tău, nu ai buton. Nici nu ai aflat care sunt butoanele, nici nu știi să apeși pe ele. Cum să îți exerciți funcția de președinte?! Să apari la TV și să faci conferințe, am văzut câtă eficiență a avut asta. Statul paralel al lui Dragnea și clica lui Dragnea au acaparat tot. Trăim azi într-o Românie irespirabilă. Asta a fost greșeala lui Iohannis: nu a de-băsificat structura de sub comanda sa. Este vorba de oameni despre care nu discutăm: unii sunt generali bătrâni, foști șefi de servicii, îi știm. Iohannis a încercat să facă ceva: l-a adus pe Helvig șef la SRI, o mutare bună, dar insuficientă. La SIE a rămas Predoiu, consilierul lui Ponta și varianta de la PSD, Vlase, e foarte târziu, am intrat în al cincilea an de mandat al lui Iohannis, un președinte care nici nu și-a văzut butoanele și nici nu a apăsat pe butoane", a mai spus Cozmin Gușă la Realitatea TV.

 

Te-ar putea interesa și: