În ultimii 33 de ani am avut 24 de miniștri ai Educației. Fiecare cu ideile sale de reformă, cu personalitatea și pregătirea sa, au vânturat cât s-au priceput Învățământul. Acum, la încercare e ministrul Ligia Deca.

Din păcate, Școala nu-i mai bună calitativ decât cea de acum 33 de ani, iar elevii n-au fost prea ajutați. Au rămas tot ca niște flori aranjate frumos în vitrina magazinului, udate doar ca să trăiască și să motiveze activitatea vânzătorului. 

Generație după generație, elevii și studenții au trecut prin două legi ale Educației adoptate de Parlament în acești 33 de ani, dar care au fost modificate de zeci de ori. S-a întâmplat chiar să fie schimbat programul unor examene chiar cu câteva luni înainte. N-a contat nici atunci revolta elevilor și părinților, cum nu contează nici acum, când aceștia protestează împotriva noii Legi a Educației, prezentate la începutul săptămânii de ministrul Ligia Deca. Nici de data aceasta copiii nu sunt puși în centru, nu sunt ajutați la modul concret să nu abandoneze școala și să aibă parte de metode educaționale mai aproape de modele europene. 

Ajutor major nu înseamnă masa caldă, creșterea unor burse (și alea lăsate la latitudinea primăriilor care, de multe ori, spun că n-au bani) și nici chiar transportul gratuit (încărcat de probleme financiare și acesta). Toate acestea sunt necesare, dar nu reprezintă un ajutor major în formarea elevilor. Chiar doamna ministru a identificat problema majoră, reflecată în statistici, și devenită scop în reformă: creșterea calității în educație și reducerea analfabetismului funcțional. 

Conform studiului PISA:

- 5 din 10 elevi de 15 ani au competențe matematice, respectiv în domeniul științelor, sub nivelul minim de performanță. Nu pot utiliza gândirea logică în situații cotidiene sau nu pot explica fenomene/procese științifice familiale.

– în cazul copiilor de 15 ani, 4 din 10 elevi au competențe de lectură sub nivelul minim de performanță, adică citesc un text și nu pot trage ușor concluzii.

– doi din 10 elevi nu au promovat examenul de bacalaureat.

Copiii aceștia nu sunt toți atât de slab pregătiți doar din vina lor. Nici cadrele didactice nu stau grozav în statistici, care consemnează că 4 din 10 nu promovează testările profesionale. Adevărul acesta nu prea e dezbătut. În orașele mari situație e bună, dar în orășele și mai ales în școlile din mediul rural lucrurile nu sunt prea roze. Puțini profesori, suplinitori fără studii superioare, pretenții mari pentru multe familii sărace. Abandonul școlar, se știe, e în floare în sate și comune, fiindcă mulți țărani trăiesc din ajutor social. Își lasă copiii să facă 8 clase, pentru că iau alocații, apoi îi țin de ajutor prin gospodărie. N-au bani să-i trimită la liceu, la oraș. Nu-s toți Ilie Moromete.

Părinții de oraș sau cei care vor să-și vadă „copilul cu școală” sunt acum extrem de nemulțumiți de noile modificări anunțate de ministrul Ligia Deca. Elevii din clasa a VIII-a vor da – din 2027, nu 2024, așa cum s-a înțeles inițial – două examene: Evaluarea Națională și concurs de admitere, dacă preferă să studieze într-un anume colegiu. Cei care vor ocoli admiterea, vor fi repartizați de computer, ca și până acum.

De ce să supui un copil de 14 ani unui stres atât de mare la două examene, când concursul de admitere în liceu ar fi fost o opțiune bună de departajare pentru cei cu o bună pregătire? Ceilalți își pot exprima dorința la sfârșitul gimnaziului și să fie repartizați către licee tehnologice sau vocaționale, unde să dea teste pe profil. Legea spune, într-adevăr, că învățământul liceal este obligatoriu, dar se puteau găsi și alte soluții ca acești copii să fie ajutați. 

De ani de zile se tot vorbește la conferințe, la ședințe, părinții reclamă, se scrie în presă că materia este complet inadecvată secolului 21, că metodele profesorilor sunt învechite, că se ocolește folosirea tehnologiei, că sunt discipline aproape inutile pentru că nu sunt cerute pe piața muncii. De ani de zile, nimic nu s-a schimbat. 

Ba da, ceva s-a schimbat: elevii, vârfurile lor, au prins curaj. Sunt constituiți în Consiliul Național al Elevilor și au o voce destul de sonoră. Iată ce problemă i-au ridicat doamnei ministru:

„Admiterea la liceu, în forma în care este prevăzută în proiectul de lege, va aduce după sine o multitudine de probleme, precum diferenţe între elevi, segregare şcolară şi o probabilitate crescută de repartizare inechitabilă în învăţământul liceal", se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Naţional al Elevilor.

Ei subliniază că prin concursul organizat de anumite licee de top se vor încuraja meditațiile, pe care și le vor permite doar copiii din familiile înstărite. Din această cauză, pentru a fi evitată inechitatea, elevii propun să rămână doar Evaluarea Națională de la sfârșitul clasei a opta, iar repartizarea în licee să se facă tot computerizat.

Lucrurile se complică și la Bacalaureat. Pentru profilul Uman, elevii vor da probă și la matematică sau la ştiinţe ale naturii, iar pentru profilul Real va fi o probă la alegere din disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie sau psihologie. Notarea se va face pe sistem admis/ respins.

De ce să dea un elev de clasa a XII-a examen la matematică, dacă el a ales să facă Umanul pentru că n-are nicio aplicare pentru matematică? La ce-i va folosi matematica la o facultate de limbi străine, de artă sau medicină? Sau la locul de muncă? De ce nu luăm și noi modele din afară, europene?

Nu știu de ce-mi vine în minte o vorbă a lui Anton Pann: ”Învățătura dată rău se sparge în capul tău”. Ba știu. Așa ne spunea nouă în liceu profesoara de Română și de Istoria Literaturii Universale când vorbea despre metoda ei de predare și ce așteptări are de la noi. Eram în „epoca de aur”. Și într-o zi a plecat în Canada.