Invalidarea referendumului, episodul trei

Deşi legea de funcţionare a CCR nu le permite, patru dintre cei nouă judecători au comentat public actele şi deciziile Curţii

Curtea Constituţională se va reuni mâine, în plen, la cererea unor judecători. Totuşi, conform surselor EVZ, în ciuda faptului că CCR şi-a stabilit această şedinţă, atingerea cvorumului ar putea fi o problemă, în condiţiile în care o parte dintre ei sunt plecaţi în concedii în străinătate. Asemeni clasei politice şi judecătorii de la CCR sunt divizaţi în două tabere. Chiar dacă pe 2 august, CCR a amânat luarea unei decizii privind referendumul de demitere a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, deşi singura soluţie posibilă era invalidarea consultării populare, o parte a judecătorilor Curţii s-a antepronunţat. Unii,chiar la finalul şedinţei de pe 2 august. Astfel, judecătoarea Aspazia Cojocaru a declarat, după şedinţa CCR, că din punctul său de vedere referendumul trebuia anulat, iar judecătorul Ion Predescu a afirmat că "trebuie verificată realitatea cetăţenilor cu drept de vot la 29 iulie". Conform Legii de Organizare şi Funcţionare a CCR, aceştia ar putea fi acuzaţi de încălcarea articolului 64, litera b, conform căruia judecătorii sunt obligaţi "să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale". Paragraful buclucaş Războiul politic din curtea CCR şi-a consumat episodul doi când a apărut erata la decizia Curţii din 2 august. Paragraful respectiv era decisiv în luarea unei decizii de către Curte cu privire la referendum deoarece acesta preciza că românii plecaţi în străinătate nu pot fi eliminaţi de pe liste. Deşi a plecat de la Curte pe data de 3 august, erata a ajuns la Monitorul Oficial pe 6 august şi a fost publicată pe 7 august după ce PDL a ameninţat că va depune plângeri penale împotriva secretarului general al guvernului, Ioan Morar şi împotriva şefei Monitorului, Adriana Costescu. Deşi judecătorilor nu le este permis să dezbată în public actele Curţii, Ion Predescu a declarat că erata este ilegală pentru că decizia privind transmiterea acesteia ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toţi cei 9 judecători de faţă şi a solicitat convocarea unei şedinţe a CCR. Acestuia i s-au alăturat Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar, cunoscuţi şi ei ca fiind susţinători ai taberei USL. Aceştia au afirmat că nu ştiau de acest paragraf şi au solicitat preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, convocarea de urgenţă a plenului. În aceste condiţii, cei trei pot fi acuzaţi de încălcarea aceluiaşi articol 64 din Legea de Funcţionare a CCR, deoarece s-au exprimat public în probleme ce ţin de competenţa CCR. În plus, declaraţiile făcute de Gaspar şi Toader au apărut în momentul în care în presă circulau informaţii conform cărora cei doi ar fi modificat decizia Curţii privind listele electorale, nicidecum un magistrat asistent, aşa cum s-a vehiculat iniţial. De asemenea, cei trei judecători au uitat că decizia CCR publicată pe 3 august pe siteul instituţiei şi votată de toţi cei nouă judecători a conţinut şi acest paragraf, care a dispărut practic pe drumul spre Monitor, dintr-o eroare materială. Mai mult, Legea CCR stabileşte că erorile materiale pot fi remediate de magistratul- asistent sub îndrumarea judecătorului - raportor şi nu este neapărat necesară convocarea plenului CCR. Legalitatea eratei a fost recunoscută şi de vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu, pe 7 august, acesta dezvăluind că paragraful respectiv a avut avizul Consiliului Legislativ pentru a fi publicat. "Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi." ION PREDESCU, judecător Cel mai vocal judecător al CCR a fost Ion Predescu, numit de Senat la propunerea PSD FOTO: AGERPRES Se pregăteşte USL să facă schimbări la CCR? Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a dat recent indicii, asupra strategiei ce urmează să fie aplicată de USL pentru a se asigura că referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu va fi validat. Astfel, judecătorii controlaţi de USL îi vor suspenda pe cei numiţi de celelalte partide, urmând ca Parlamentul, unde USL are majoritatea, sau Preşedinţia să facă nominalizări pentru completarea Curţii. Zgonea a contestat modul în care a fost luată decizia privind introducerea eratei CCR pentru că nu a fost semnată de Augustin Zegrean, care este în concediu. Potrivit acestuia, decizia trebuia luată într-un cadru reunit, adică cu şapte judecători, iar cinci dintre ei să se pronunţe. "Astfel, dacă trei dintre judecători nu au fost prezenţi, înseamnă că acel act a fost un fals.Pe cale de consecinţă, organele statului sunt obligate să ia o decizie", a mai spus Zgonea, precizând că cel care a semnat în numele lui Zegrean "este pasibil de suspendarea din funcţie. " În momentul în care cei doi colegi sau trei sau cinci care au încălcat grav atribuţiile conferite prin Constituţie şi prin Legea Curţii Constituţionale vor fi judecaţi de către plenul Curţii, la fel ca şi la Parlament, cei care sunt în acel moment analizaţi nu au drept de vot. Pe cale de consecinţă, în acel moment, pierzându-şi calitatea de membru al CCR cu decizia plenului Curţii, Parlamentul sau Preşedinţia poate face nominalizări pentru completarea Curţii", a conchis Zgonea Se va lăsa cu sancţiuni? Pentru atacurile din exterior care şubrezesc Curtea Constituţională a României (CCR), afectând astfel statul de drept, sunt alte instituţii ale statului care pot lua măsuri, însă atunci când credibilitatea CCR e afectată chiar de comportamentele membrilor ei, decizia stă chiar în mâna instanţei. Atât judecătorii, cât şi magistraţii-asistenţi, dar şi ceilalţi angajaţi pot răspunde pentru abaterile disciplinare. Judecătorii constituţionali care, cu vinovăţie, încalcă, dispoziţiile art.64 din Legea nr.47/1992, republicată, pot primi trei tipuri de sancţiuni, în funcţie de gravitatea faptei: avertismentul, diminuarea indemnizaţiei lunare brute cu 15% pe o perioadă de trei luni şi încetarea mandatului de judecător la CCR. Plenul Curţii este cel care dispune sancţiunea, în termen de 20 de zile de la primirea raportului Comisiei de cercetare disciplinară - formată din trei judecători desemnaţi de Plen prin tragere la sorţi. Acţiunea disciplinară poate fi pornită numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate, iar hotărârea Plenului nu este definitivă. Recursul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent nu este cunoscută sancţionarea niciunui judecător CCR. Se va întâmpla acum?! CITIŢI ŞI:

• Judecătorii CCR se întorc din vacanţă să limpezească apele CCR se întruneşte marţea viitoare.
• Puşi într-o situaţie fără precedent, judecătorii CCR se întorc din concedii "cu primul avion"
• MAI: Erata Curţii Constituţionale este un fals
• Pregăteşte USL schimbarea unor judecători ai CCR?
• Judecătorul CCR, Acsinte Gaspar: Am cerut şi eu preşedintelui CCR convocarea plenului