Evenimentul Zilei > Actualitate > Întreţinerea corectă a bijuteriilor
Întreţinerea corectă a bijuteriilor

Întreţinerea corectă a bijuteriilor

Metalele preţioase îşi pierd strălucirea şi se zgârie, pietrele pot fi pierdute pentru totdeauna, iar şiragul de perle se poate rupe dacă nu este verificat la timp.

Indiferent de materialul din care sunt confecţionate, podoabele îşi pierd, încet-încet, strălucirea. Dacă ţii la o bijuterie, trebuie să ştii cum te poţi bucura cât mai mult de ea.

Aurul devine, în timp, întunecat. Cele mai întâlnite bijuterii din metale preţioase sunt cele confecţionate din aur. Acest metal poate avea diverse culori, dar şi diferite numere de carate.

„Pentru a se mări duritatea aurului, acesta se aliază cu argint şi nichel, obţinându-se astfel aurul alb. Aliat cu argint şi cupru, se obţine aurul roşu. Puritatea aurului este dată de numărul de carate. Mai exact, la un kilogram de aur de 14 carate intră 585 de grame de aur pur, iar restul până la 1.000 de grame este aliajul. Aurul de 14 K este marcat cu 585, de la procentajul de aur pur din compoziţie, şi chiar dacă este mai ieftin decât aurul de 18 K sau de 24 K, este cel mai rezistent. Chiar dacă aurul de 24 K este cel mai scump, acesta e foarte sfărâmicios“, afirmă Adina Dănescu, manager partner al firmei Bijuterii LK by Nordica Group.

În timp, aurul devine întunecat şi îşi pierde din strălucire. Aurul galben poate fi curăţat şi acasă, aplicând alcool etilic, care se găseşte în farmacii, pe o cârpă moale şi lustruind uşor bijuteria. Aurul alb trebuie tratat cu rodiu, doar la bijutier. După şlefuire, aurul îşi pierde puţin din gramaj.

Acest metal nu trebuie să stea lângă argint sau cupru, pentru că îşi pierde duritatea.

Argintul este mai puţin pretenţ ios. Unele bijuterii, în special cele din argint, nu numai că se înnegresc, dar lasă şi urme pe piele. Pentru a evita acest aspect neplăcut, Adina Dănescu ne recomandă să aplicăm o peliculă de vopsea incoloră, pentru a împiedica oxidarea şi, implicit, lăsarea urmelor negricioase pe piele.

Argintul poate fi curăţat cu apă şi săpun sau suc de lămâie. Bijuteria din argint trebuie clătită apoi cu apă călduţă, iar ultima etapă este lustruirea cu ajutorul unei bucăţ i de piele de căprioară. Evitaţi curăţarea cu peria, pentru că argintul este un metal mai puţin dens decât aurul sau platina şi se zgârie foarte uşor.

Bijuteriile din argint se înnegresc sub acţiunea gazelor sulfuroase, de aceea nu trebuie ţinute lângă obiecte din cauciuc sau materiale care conţin proteină.

Evitaţi să expuneţi argintul prea mult la soare sau să îl purtaţi la plajă.

Metoda tradiţională de curăţare cu pastă de dinţi şi o perie nu este recomandată, mai ales bijuteriilor care au model sau pietre. Pasta de dinţi rămâne în colţurile bijuteriilor şi doar timpul o mai poate îndepărta.

Montura pietrelor trebuie verificată anual. Diamantul poate fi uşor pierdut dacă bijuteria este supusă şocurilor, iar aurul cedează dacă este lovit. Specialistul Adina Dănescu recomandă ca montura pietrelor să fie verificată cel puţin o dată pe an. Diamantele sunt foarte scumpe, iar un drum la bijutier ne ajută să păstrăm investiţia.

Diamantele, safirele şi rubinele se curăţă doar cu apă şi săpun, frecate cu o perie fină. Smaraldul, turcoazele, sideful sunt pietre poroase şi nu trebuie lăsate în apă. Perlele, coralul, chihlimbarul şi fildeş ul sunt pietre organice, care conţin apă şi nu trebuie să intre în contact cu apa, nici măcar accidental. Ele se pot curăţa cu o cârpă umedă, stoarsă foarte bine. Şiragul de perle trebuie verificat măcar o dată pe an, ca să nu se rupă.

De evitat contactul cu produsele cosmetice. Felicia Coteanu, director comercial la Tria Alfa Bijuterii, recomandă ca bijuteriile de tip fantezie să nu fie curăţate. Acestea au un caracter trecător şi o viaţă mai scurtă decât cele din metale preţioase. Tocmai de aceea sunt accesibile şi din punct de vedere financiar, pentru a putea fi schimbate în funcţie de sezon şi garderobă.

Viaţa gablonţurilor, dar şi a oricărei bijuterii se prelungeşte dacă se evită contactul cu produsele cosmetice, precum parfum, fixativ sau vopsea de păr.

Cotidianul britanic „The Guardian“ afirmă că este bine ca doamnele să îşi scoată bijuteriile atunci când gătesc (din cauza aburului) sau, mai ales, atunci când se ocupă de curăţenia în casă. Înălbitorii şi detergenţii atacă bijuteriile.

Mai mult, fiecare bijuterie trebuie păstrată în săculeţi textili sau în cutiuţa originală, şi abia apoi în cutia de bijuterii. Nu este bine să păstraţi podoabele la un loc, pentru că îşi pierd din valoare şi, mai ales, se zgârie.

CARACTERISTICI

Diamantul, regina pietrelor

Cea mai iubită piatră încrustată în bijuterii este diamantul. Acesta este o piatră naturală, este carbon pur şi, drept urmare, este cea mai dură piatră preţioasă. El poate fi evaluat prin patru caracteristici, carat, culoare, claritate, incluziuni şi felul acestora. Caratul unui diamant este sistemul de măsurare a greutăţii acestuia. Pentru diamantele mici, sub un carat, există un sistem de măsurare bazat pe puncte. Un carat este echivalentul a 100 de puncte. Un diamant mare nu este neapărat şi scump. Cele mai rare diamante sunt cele incolore, cele mai frecvente sunt cele galbene, iar cele mai scumpe sunt cele roz, albastre şi verzi.