INTERVIURILE 2+1. Emil Cărămizaru, despre minuni incredibile, martiriul lui Brâncoveanu, tineretul ortodox și pericolele ateismului
- Simona Ionescu
- 24 aprilie 2014, 00:00
Un interviu complex cu un preot tânăr și interesant. Părintele Cărămizaru, de la Biserica Sfântu Gheorghe-Nou, știe multe și spune bine.
Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou din Capitală, lăcaș de cult ortodox ctitorit de însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu, ne vorbește, în Săptămâna Luminată, despre minunile Domnului, tradițiile Paștelui, pericolele care au amenințat Biserica și redescoperirea ortodoxiei de către tineret.
Prelatul ne amintește de martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu – ale cărui moaște se află în mormântul din incinta Bisericii sale - și a cărui comemorare va avea loc în luna mai, cu mare fast.
Părintele Cărămizaru constată, fericit, că inamicii Bisericii, deși numeroși, n-au nicio șansă de izbândă în condițiile în care tinerii, pe vremea comuniștilor mai puțin prezenți la marile slujbe, sunt din ce în ce mai mulți.
EVZ: Hristos a înviat! Despre multe biserici din București se zice că fac miracole. Credincioșii vin fie ca să scape de boli, fie ca să le meargă bine în căsnicie, să scape de vrăji, să treacă examene, fie ca femeile să rămână însărcinate... Ce miracol se întâmplă la Biserica Sf. Gheorghe-Nou? De ce vin oamenii aici? Părintele Emil Nedelea Cărămizaru: Adevărat a înviat! Miracolele le săvârșește numai bunul Dumnezeu. Dacă am deschide mai mult ochii spirituali ai sufletului nostru am observa că viața în sine este un miracol. Dumnezeu și fiul Său Iisus Hristos lucrează deplin prin Duhul Sfânt! Am văzut miracole, dar le țin pentru sufletul meu… Dar un caz vi-l spun. La racla cu mâna dreaptă a Sf. Nicolae, în 6 decembrie 2009, la praznicul Sf. Ierarh Nicolae, o femeie chinuită de cancer cu metastaze s-a rugat la moaștele sfântului ținânduse cu mâinile de pereții Bisericii. La scurt timp, a revenit în Biserică, a îngenuncheat în fața raclei și a povestit tuturor că s-a vindecat deplin de cancer. E doar una din multele minuni pe care le știu!
Este „Biserica de la Kilometrul Zero” cea mai veche din București? Unii istorici spun că vechea Biserică, construită încă înainte ca Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu s-o rezidească pe aceasta de astăzi, ar fi cea mai veche sau cel puțin una din cele mai vechi, de la sfârșitul secolului XV. Dar, la fel de veche, este și Biserica Sf. Anton Curtea Veche sau Biserica Bucur.
Aceasta este candela de pe urma căreia s-au identificat osemintele lui Constantin Brâncoveanu
- „Aici a fost prohodit Eminescu!”
Cum au rezistat aceste construcții peste timp? Prin credința vie și stăruința strămoșilor noștri. La vremuri de mari încercări, oamenii ajung în jurul preoților și, implicit, al bisericilor. Bisericile, ca edificii reprezentative, au rezistat prin credința și sprijinul material al domnitorilor și jertfelnicia poporului nostru.
S-a pus vreodată problema demolării acestei Biserici în epoca lui Ceaușescu? Din păcate, da! Prin ’86, s-a pus această problemă. Dar, în ciuda tuturor planurilor concrete, arhitecta Henriette Delavrancea - fiica dramaturgului Barbu Ștefănescu Delavrancea - i-a scris personal lui Ceaușescu informându- l și somându-l să nu se atingă de acest sfânt lăcaș, pentru că este lucrarea lui Brâncoveanu. Și Ceaușescu a cedat!
Multe lucruri nu se știu despre Biserica Sf. Gheorghe Nou. De exemplu, că e unicul lăcaș de cult ctitorit integral de Constantin Brancoveanu care există și astăzi și că aici s-a făcut slujba de înmormântare a lui Eminescu. Este adevărat? Care sunt alte secrete pierdute în negura vremurilor? Au mai fost două biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu, demolate în secolul al XIX-lea: Sf. Ion Grecesc și Biserica Mânăstirii Sf. Sava. Cât depre prohodirea lui Eminescu, da! Aceasta s-a petrecut în ziua de 17 august 1889, în această Biserică. Și nu toată lumea știe că că aici se află mormântul Sf. Martir Brâncoveanu și sfintele sale moaște. Acest lucru a fost adeverit, concret, acum exact o sută de ani, când a fost descifrată candela Mariei Brâncoveanu, pusă deasupra mormântului în anul 1.720, când au fost aduse osemintele mucenicești ale soțului ei din insula Halki.
Ce obiect din această Biserică de sute de ani are cea mai interesantă poveste? Păi, chiar această candelă! Are în spate o întreagă odisee a strămutării moaștelor de pe insula Halki…
- Preot, doctor în Teologie și absolvent de Drept
Emil Nedelea Cărămizaru, părinte paroh – din 2007 – al Bisericii Sfântul Gheorghe- Nou, edificiu înălțat de însuși Constantin Brâncoveanu – domn al Țării Românești, martir și sfânt al tuturor românilor – are 47 de ani și este doctor în teologie. Teza sa de doctorat a fost „Mărturii ale tradiției și legislației privitoare la post și rugăciune”. Preotul a terminat Seminarul Teologic București în 1988, a absolvit Facultatea de Teologie a Universității București și Facultatea de Drept și are și un masterat în „Dreptul Muncii”. Între 1996 și 2007 a fost directorul Seminarului Teologic Teoctist Patriarhul. Părintele Emil Cărămizaru este o prezență constantă în mass-media românească, atât cea bisericească cât și cea „civilă”, laică.
- Comemorarea Sf. Martir Brâncoveanu și frisoanele dușmanilor BOR
Se împlinesc, anul acesta, 300 de ani de la martiriul lui Constantin Brancoveanu, iar la Istanbul, pe malul Bosforului, se pregătește o ceremonie de comemorare la care vor lua parte și autorități de la București. Ați pregătit ceva anume cu această ocazie? Sfântul Sinod al BOR și Părintele Patriarh Daniel au rânduit, în ceea ce privește Biserica Sf. Gheorghe-Nou, două evenimente cu o încărcătură spirituală deosebită. Pe 21 mai va avea loc o procesiune cu racla Sfântului de la Catedrala Patriarhală, în ctitoria sa de la kilometrul 0 al României. Această procesiune o imită pe cea din 21 mai 1934, când racla cu osemintele mucenicești a fost purtată, pe același traseu, în prezența regelui și a Patriarhului României, Miron Cristea. Cu acest prilej voi publica două lucrări: „Mormântul Sf. Constantin Brâncoveanu” și „Monografia bisericii Sf. Gheorghe-Nou”. Ambele subiecte sunt tratate cu multe argumente istorice, în premieră.
A fost Paștele. Au fost mulți tineri la Biserică în Săptămâna Mare și de Înviere? Observați vreo schimbare de la an la an în rândul enoriașilor? Cu bucurie mărturisesc că da! Au fost mulți! Din ce în ce mai mulți credincioși participă la viața Bisericii și la sfintele slujbe, în special. Este un fenomen care dă frisoane dușmanilor Bisericii!
Cum se petrecea Paștele, pe vremuri, la țară? Dar la oraș? Cât de mari sunt diferențele față de prezent? În copilărie am trăit Paștele și la țară și la oraș. Mai exact, în micuțul orășel Zimnicea, unde exista o simbioză între urban și rural. Acum 30 de ani, ateismul se manifesta puternic, dar n-a fost niciodată pe punctul de a învinge credința. Acum, în libertate, mentalitățile s-au schimbat și, în ciuda provocărilor pe care le oferă societatea secularizată, tinerii caută Biserica.
Pe timpul comuniștilor, mulți tineri veneau la Înviere mai mult pentru socializare. Astăzi cum stăm la capitolul tineretului ortodox? Tot în ciuda provocărilor pe care le are lumea contemporană, începând de la secte de tot felul și până la satanism, droguri și multe alte păcate, mulți tineri se apropie, în modul cel mai sincer, de cunoașterea lui Dumnezeu!
Statuia domnitorului, parcă, străjuiește biserica zidită prin voia sa