Într-un interviu acordat în exclusivitate "Evenimentului zilei", directorul SRI declară că, pe termen mediu şi lung, România ar putea fi ţinta unor ameninţări teroriste. El mai vorbeşte şi despre tentaţia politicienilor de a atrage SRI în lupta politică, despre corupţii care ar trebui să se teamă de instituţie, de aducerea lui Omar Hayssam în ţară, despre cariera sa politică şi ascultarea telefoanelor.

George Maior este un ardelean tipic. Vorbeşte calm şi apăsat. Este omul care ştie cam tot ce se petrece în România. Ne-a primit la unul din sediile instituţiei, situat în nordul Capitalei, în mijlocul unei păduri.

Evenimentul zilei: Domnule George Maior, conduceţi SRI din 2006, în curând se fac 6 ani de când aţi preluat mandatul, un mandat destul de lung. Vroiam să vă întreb dacă la ora actuală SRI mai este organizat aşa cum era în urmă cu 15-16 ani, pe vremea lui Virgil Măgureanu. Sunt sigur că nu ştiţi, dar în 1994 sau 1995, Evenimentul Zilei a fost primul ziar care a publicat pozele directorilor de diviziuni, în urma unui bilanţ al SRI, la care a participat şi presa, atunci dându-ne seama care este structura acestui serviciu de informaţii. Prima mea reacţie, căci atunci am fost unul din ziariştii care a dezvăluit acele informaţii, a fost aceea de a constata că SRI era organizat după un model rusesc. Senzaţia mea era corectă? S-a păstrat acelaşi mod de organizare? George Maior: Trebuie să ne gândim în primul rând la începutul dificil al înfiinţării SRI, la contextul social-politic de atunci. După părerea mea SRI era o instituţie extrem de birocratizată, o organizaţie care avea o percepţie supradimensionată asupra riscurilor şi pericolelor la adresa securităţii naţionale a României. Exista pe atunci sentimentul unei încercuiri totale. Îmi aduc aminte că exista o diviziune specială dedicată iredentismului maghiar. Aceste fenomene existau atunci, mai ales că trebuie să ne aducem aminte că SRI s-a născut şi ca reacţie la evenimentele tragice de la Târgu-Mureş, din 1990. Dar această exacerbare, birocratizare îl făcea destul de greoi, mai ales la viteza cu care se petreceau evenimente de securitate în plan intern şi în plan extern. De aceea SRI a suferit destule transformări în timp, într-o evoluţie deloc lineară, ba chiar dimpotrivă, sinuoasă. Începând cu 2007 am realizat o reformă profundă, în primul rând profesională dar şi morală, care a dat supleţe şi a racordat SRI la tradiţia istorică a serviciilor de informaţii româneşti, dar mai ales la structuri de informaţii din state cu performanţe solide în domeniu. Similar cu cele din Franţa, Marea Britanie, Statele Unite.

Adrian Năstase, fostul prim-ministru, spunea la un moment dat despre dumneavoastră că sunteţi un om deosebit, un intelectual de marcă, numai că sunteţi un prizonier al sistemului. Că SRI face poliţie politică şi sute de pagini cu transcrierea unor convorbiri telefonice ajung în fiecare dimineaţă pe diverse birouri. Ce-i adevărat în această imagine? Nu pot să răspund decât că este o apreciere greşită a domnului Adrian Năstase şi că, dacă sunt prizonierul cuiva, atunci sunt prizonierul Statului Român. Iar SRI este un pivot al Statului. Pot să înţeleg într-o anumită măsură ce dorea să transmită domnul Adrian Năstase, având în vedere situaţii particulare, ce dorea să inducă prin acest mesaj. Este un mesaj greşit.

Percepţia că SRI face poliţie politică este indusă de persoane cu probleme în justiţie sau interese politico- economice"

Este o întreagă dezbatere, mai ales în contextul politico-mediatic, în care SRI e acuzat explicit de poliţie politică. Dumneavoastră, în special prin natura funcţiei, nu puteţi oferi răspunsuri detaliate. Până la urmă cum poate fi atenuată o asemenea percepţie, deoarece nu cred că s-a reuşit o explicare publică foarte exactă? Serviciile de informaţii nu au ca misiune principală comunicarea publică. Rolul lor este cu totul altul şi se desfăşoară în secret. De aici se naşte o atmosferă de suspiciune care este firească în orice societate, ea fiind prezentă şi în alte servicii. Uitaţi-vă de exemplu ce se întâmplă în Franţa, chiar în timpul campaniei electorale… Acolo chiar au existat nişte scandaluri legate de implicarea unor oameni din serviciile de informaţii în politică… Această percepţie, că SRI face poliţie politică, este indusă de anumite persoane cu putere financiară, mediatică, chiar politică, persoane ce doresc să pună o presiune directă sau indirectă asupra serviciului, având în vedere anumite chestiuni de interes imediat pentru ele. Mă refer la acele persoane care se simt deranjate de SRI, şi nu vreau să le nominalizez, dar ele sunt cunoscute de opinia publică. V-aş ruga să vă uitaţi atent la cei ce fac astfel de afirmaţii: fie au o problemă de natură juridică, fie au anumite interese economice, politice. Dar dacă există persoane deranjate de acţiunile SRI, putem trage concluzia că SRI este puternic? Nu vroiam să spun eu acest lucru, dar probabil că în mintea acestor persoane există o asemenea percepţie a realităţii. Corectă, de altfel. SRI este o instituţie puternică, care se ocupă în mod aplicat de apărarea securităţii naţionale a României.

"Începând cu 2007, am realizat o reformă profesională şi morală a SRI.“ GEORGE MAIOR, directorul SRI

Politicienii să nu încerce să intre în contact cu ofiţerii SRI

La ultimul bilanţ al SRI, cel de acum câteva zile, prilejuit de împlinirea a 22 de ani de la înfiinţarea serviciului, aţi ales să daţi un semnal important. Aţi avertizat ofiţerii SRI că urmează un an important în care trebuie să fie neutri şi independenţi. E o măsură profilactică sau aveţi semnale că anumiţi angajaţi ai SRI referă implicarea alături de un partid? Cred că SRI a dovedit că neutralitatea şi independenţa politică sunt valori fundamentale ale organizaţiei. O organizaţie care nu ţine seama de aceste valori se deprofesionalizează, îşi pierde din capacitatea de a oferi informaţie corectă. Avem exemple din istoria de dinainte de 1989, dar chiar şi după Revoluţie, când absenţa acestor valori a afectat serios capacitatea serviciului de informaţii. Toată lumea respectă aceste valori? Noi atragem atenţia pentru că mai ales în an electoral, dezbaterea devine mai intensă, mai ales în ceea ce priveşte rolul SRI. Este şi un mesaj către sfera exterioară serviciului. Adică îi avertizaţi pe politicieni să nu încerce să intre în contact cu ofiţeri ai Serviciului Român de informaţii? Exact! Şi sper să înţeleagă şi ei acest lucru. Am mai spus că, deşi nu cred că trebuie să facă acest lucru, totuşi îl fac. Aceasta este sensul exact al declaraţiei mele. Factorul politic manifestă un interes mare faţă de SRI?Întodeauna s-a întâmplat aşa în ultimii 22 de ani, pentru că aici, la SRI, se găseşte depozitul de informaţii, de cunoaştere al Statului. Şi este normal să existe acest interes, în condiţiile în care informaţia este privită ca un factor de putere. Noi, în schimb, avem deja sistemul imunitar pus la punct astfel încât să rezistăm în orice condiţii. "Este normal să existe acest interes al politicienilor. Informaţia este privită ca un factor de putere. Întotdeauna s-a întâmplat aşa în ultimii 22 de ani."GEORGE MAIOR, directorul SRI

O zi din viaţa şefului SRI: "Citesc tot"

Spuneţi-ne, ce face directorul SRI toată ziua? Citeşte informări, face şedinţe, se implică în partea operativă, sau are doar un rol de reprezentare externă? În primul rând răspunde de ansamblul organizaţiei, SRI fiind compartimentat foarte strict, pe diversele dimensiuni de acţiune. Directorul SRI este direct responsabil cu transmiterea informaţiilor şi analizelor către beneficiarii legali ai SRI. Deci tot ce se transmite, trece prin mâna directorului. Coordonează tot, subordonează tot ansamblul Serviciului. Deci dumneavoastră citiţi tot? Înţeleg că aveţi în fiecare dimineaţă o mapă consistentă. Mai ales că SRI are peste 3000 de ofiţeri de informaţi, care produc zi de zi, materiale informative. Aţi încercat să puneţi o întrebare care să aducă în discuţie din nou, numărul de angajaţi. Am mai spus, SRI are aproximativ 3000 de oameni ce pot fi încadraţi ca fiind ofiţeri operativi. Da, citesc, tot, înainte de a le înainta beneficiarilor. Directorul SRI transmite direcţiile strategice ale serviciului prin Biroul Executiv. Deci, directorul SRI ia toate deciziile strategice care revin organizaţiei prin misiunea sa, de culegere şi prelucrare de informaţii.

Domnule George Maior, cum este să ştii tot ce se întâmplă în România? De la interceptări telefonice, la rezultatele din economie. Poate şi rezultatele la fotbal… Omeneşte vorbind, nimeni nu poate spune că ştie tot! Impune o mare responsabilitate acest lucru, iar repartizarea şi transmiterea informaţiilor către beneficiar, trebuie să ajute Statul, mai ales într-o eră a globalizării informaţiilor, dar şi a riscurilor de securitate naţională. Iată cum cunoaşterea devine un element de putere al Statului, nu numai în relaţiile externe, dar şi în poziţionarea sa economică, socială. De aceea, consider că activitatea noastră este sensibilă şi importantă. INTERVIU EXCLUSIV. George Maior, în dialog cu jurnaliștii Evenimentului zilei FOTO: VLAD STĂNESCU

"Există o frustrare a celor care pleacă din sistem"

Aţi spus că în anul 2007 s-a făcut o reformă în SRI, că au plecat mulţi ofiţeri şi au rămas doar cei dedicaţi apărării interesului naţional. După ce au plecat, o mare parte din ei s-a implicat în mediul privat. Unii au lucrat direct cu persoane controversate, mă gândesc la cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu. A fost şi o modalitate de răzbunare pentru că au fost eliminaţi din sistem, dincolo de interesele financiare?Există o frustrare a celor care pleacă din sistem. Trebuie să înţelegeţi că munca unui ofiţer de informaţii este extrem de solicitantă, frustrantă, dar şi extrem de pasionantă. În momentul în care nu există o resorbţie a lor la nivelul societăţii, poate unii din ei, nu vreau să generalizez, decid, din motive financiare, să-şi ofere serviciile către zone mai obscure. În mod normal, CV-ul unui ofiţer de informaţii este extrem de preţios şi se vede acest lucru şi în alte state, unde organizaţii economice serioase au în componenţă foşti ofiţeri de informaţii. De acord, dar pe de altă parte un ofiţer de informaţii este depozitarul unor resurse importante. Mă gândesc, de pildă la un fost şef al Contrainformaţiilor Economice, care după o carieră de 35-40 de ani se duce şi se angajează la o firmă privată. Pleacă din SRI cu un volum uriaş de informaţii…Da, este perfect posibil. O să vedeţi firme multinaţionale importante care au departamente de analiză a informaţiilor din surse deschise, unde asemenea ofiţeri de intelligence competitive pot fi extrem de valoroşi. Şi în România a început să apară necesitatea ca firmele să aibă asemenea oameni care înţeleg informaţii din mediul economic, spre exemplu. Şi ei pot ajuta la luarea unor decizii adecvate, conforme cu interesul firmei.

"Ratificarea în parlament a extrădării lui Omar Hayssam nu încalcă embargoul diplomatic impus Siriei"

Ce se mai întâmplă cu Omar Hayssam? Îl mai aduceţi în România? Mai este în Siria? Este un demers în curs de desfăşurare. Aşa cum am mai spus: nu contează când va veni Omar Hayssam, ci că va veni! Dar ratificarea tratatului între România şi Siria este blocată la nivelul Parlamentului, Comisia de Politică Externă a Senatului. Fără el, Omar Hayssam nu va fi adus în faţa Justiţiei! Aşa este şi este păcat! Nu este vorba de un tratat politic, ci de un tratat tehnic, care ar rămâne în vigoare indiferent de evoluţiile politice din Siria. Ratificarea unui asemenea document nu ar fi văzută de partenerii noştri ca o încălcare a embargoului diplomatic.

Blocarea lui la Comisia de Politică Externă pe motive de oportunitate, credeţi că este un pretext sau cineva nu înţelege exact situaţia? Nu vreau să speculez, dar pur şi simplu ar ajuta mult demersurile noastre de extradare a lui Omar Hayssam, ratificarea acestui tratat. Cum mai staţi la nivelul parteneriatelor cu celelalte servicii de informaţii? Ne privesc ca pe nişte aliaţi sau şi-au păstrat atitudinea rezervată din anii 90? SRI are parteneriate extrem de puternice, solide cu cele mai mari servicii de informaţii din lume. S-a văzut acest lucru şi public prin vizitele făcute de directorii CIA şi FBI în România, vizita la serviciul de informaţii britanic, MI-6, pe de altă parte avem comunicare cu serviciile de informaţii ruseşti şi chineze. Directorul SRI face parte din Clubul de la Berna, organizaţia ce reuneşte cele mai puternice servicii de informaţii europene, unde acceptarea unui nou membru este foarte dificilă. Suntem într-un schimb masiv de informaţii, în condiţii simetrice, deci nu de subordonare, care cred că ajută securitatea naţională a României prin foarte multe informaţii care privesc ţara noastră, dar şi o zona complexă din punct de vedere strategic. Din acest punct de vedere am încurajat consolidarea acestor parteneriate, nu doar pe schimb de informaţii, ci înclusiv pe desfăşurarea de operaţiuni comune. Mai ales atunci când interesul României o cerea. Au adus multe beneficii României aceste operaţiuni comune realizate cu servicii de informaţii partenere. VIZITĂ. George Maior, alături de directorul FBI, Robert S. Mueller, care a fost recent în România COOPERARE. Directorul SRI, împreună cu Leon Panetta, fost șef al CIA și actual secretar al apărării SUA

La bilanţ spuneaţi un lucru important referitor la relaţia cu Rusia şi ţările din spaţiul ex-sovietic. Spuneaţi că aţi oferit foarte multe informaţii factorilor de decizie din România referitoare la interesele acestor ţări, estice le numeaţi dumneavoastră. Vreau să vă întreb despre atitudinea Rusiei legată de scutul anti-rachetă, pentru că este cea mai fierbinte temă bilaterală la ora actuală. Aţi simţit din partea Rusiei o implicare determinată, cu atât mai mult cu cât la nivel diplomatic s-au înregistrat reacţii vehemente. E normal ca diverse state, n-am să mă refer neapărat la Rusia, să încerce să înţeleagă această dezvoltare masivă din punct de vedere strategic legată de amplasarea scutului anti-rachetă, să obţină cunoaştere asupra acestui fenomen. Din punctul nostru de vedere, partea politică este foarte bine explicată la nivelul Preşedinţiei, la nivelul Ministerului de Externe. Există şi multă retorică din partea unor state, pentru că sunt şi alte situaţii ce pot fi negociate la nivel global. Realitatea este cu totul alta şi vizează rolul scutului anti-rachetă, într-un secol, secolul 21, în care vom fi tot mai mult expuşi unor riscuri asimetrice. Şi acest lucru cred că s-a explicat bine la nivel politic.

INTERVIUL CONTINUĂ ÎN PAGINA URMĂTOARE