Ce sirene de ambulanțe și câte drame umane! Ce aglomerație și câți medici agitați! Spitalul Universitar de Urgență, punctul de foc al medicinei de urgență, a ajuns să fi e denumit, ironic, „spitalul iubitei lui Sorin Oprescu”. Dr. Adriana Nica, actualul manager al Instituției, a ajuns ținta politică a unor răfuieli mai vechi dintre fostul edil și diverse personaje, sacrifi cându-se, colateral, imaginea „Municipalului”. Dr. Nica ne-a spus că ar fi vrut să pună în fața lumii realizările ei profesionale, însă presa a preferat să evite un dialog cinstit și să o întrebe și altceva pe lângă deja clasica șicană: „V-a pus Oprescu în funcție?”.

Jurnaliștii Evenimentul zilei au stat de vorbă cu Adriana Nica, exact la aniversarea a 40 de ani de existență a Instituției, iar în timpul interviului, întrebările au devoalat laturile ei de femeie dură, manager calculat, cât și cea de iubită „favorizată” de Sorin Opescu. Are 41 de ani, se iubește cu fostul primar al Capitalei de opt ani și, după cum spune chiar ea, nu se joacă „de-a managerul” și ar vrea să lase ceva în urma sa.

 

- Evenimentul zilei: De când conduceţi acest spital?

- Adriana Nica: Eu sunt manager de la 1 februarie 2017, am fost interimar până în august, după care am dat concurs şi am devenit manager plin.

- Aţi luat postul prin concurs? S-a vehiculat în presă că nu a fost deloc aşa...

- Interimatul a fost de 6 luni, după care am dat concurs şi am obţinut postul. Aşadar, absolut totul a decurs conform legii!

- S-a vorbit mult despre viața dumneavoastră personală şi despre asocierea cu medicul Sorin Oprescu...

- Da, avem o relaţie de foarte mulţi ani, pe care mi-am asumat-o şi eu, şi pe care şi-a asumat-o şi Sorin Oprescu. N-am ascuns niciodată lucrul acesta.

- Vă sfătuiți cu el?...

- Da, mă sfătuiesc cu Sorin Oprescu. Dar deciziile le iau numai cu echipa managerială și doar așa se iau hotărârile finale. Când era manager, Sorin Oprescu a făcut din Municipal cel mai dezvoltat spital din România! Din păcate, ceea ce s-a întâmplat atunci nu s-a menţinut după aceea. Avem angiografe de pe vermea lui Sorin Oprescu care sunt funcţionale şi astăzi. A fost o plus valoare pentru spitalul acesta, trebuie s-o recunoaştem. A lăsat multe lucruri în urmă. Avem aparate cu care se fac acum proceduri pentru anevrismele cerebrale.

- V-a pus în gardă că veţi avea probleme din cauza relaţiei?

- Desigur. Asta şi pentru că sunt mulţi oameni care nu-şi doresc schimbarea. Oameni din interior.

- Vă simţiţi destul de puternică să conduceţi un spital de o asemenea anvegură?

- Da, pentru că eu, de când am terminat facultatea, am venit în acest spital ca rezident. Aici m-am născut ca medic. Până anul trecut, când am câştigat postul de manager, la data de 25 iulie 2017 mai exact, am fost şef de Secţie în Terapie Intensivă. Este o secţie foarte grea, poate cea mai grea. Am văzut exact care sunt deficienţele acestui spital. Eu consider că este important să vii din interiorul unui spital, să-l cunoşti, iar specialitatea mea mi-a dat posibilitatea să descopăr oameni din toate specialităţile medicale şi chirurgicale. Ne întâlneam în gardă, cu chirurgii lucram zilnic... Inevitabil, i-am cunoscut pe aproape toţi medicii din spital, am ştiut mereu ce pot să fac pentru această instituţie.

- Care au fost problemele pe care le-aţi întâlnit când aţi preluat mandatul?

- În primul rând, moştenirea lăsată de cei care au condus instituţia înainte. Spre exemplu, am găsit un aparat care fusese cumpărat de mai mulţi ani, dar care nu fusese niciodată pus în practică. Este vorba despre aparatul mobil de radiologie, care a fost descoperit de mine și de către directorul medical într-o vizită într-un spațiu administrativ al spitalului pe care trebuia să-l supunem unui proces de curățare și igienizare, așa cum facem conform planului anual în spital. L-am găsit într-o cutie. Am plecat de la înscrisurile de pe acea cutie și am identificat în interiorul ei un aparat de radiologie intraoperatorie achiziționat de spital în noiembrie 2014, de care noi aveam atâta nevoie în spital. Anul trecut l-am și inclus în lista de investiții, pentru că mi-l doream foarte mult.

- Cât de important este pentru spital aparatul?

- Este un aparat multifuncțional pe care îl folosesc inclusiv chirurgii pentru calculii biliari care se găsesc pe calea biliară principală și, printr-o intervenție minim invazivă, acești calculi pot fi extrași și pacientul nu mai este supus unei intervenții chirurgicale clasice. Este un aparat pe care spitalul și-l dorea, clinicile de chirurgie și-l doreau. Anul trecut nu l-am achiziționat pentru că fila de buget a venit prea târziu. Am primit astăzi (n.r. marți, 13.11. ac) avizul și de mâine poate fi funcțional în cadrul spitalului.

- Acest aparat este pentru radiologie intervențională. Aveți radiologi care să stăpânească acest domeniu?

- Da. Din fericire, noi, la Spitalul Universitar nu ducem lipsă de personal calificat în toate domeniile, pentru că suntem și în apropierea Universității de Medicină și Farmacie. Mare parte din cadrele didactice ale acestei universități sunt medici la noi în spital, profesori renumiți. Ei sunt cei care pregătesc rezidenții și studenții, viitorii medici. Nu ducem lipsă de personal în niciun domeniu și în nicio secție.

- A fost o problemă de birocrație, de gestionare a inventarului de către fosta administrație?

- Știți cum stau lucrurile? Mi s-a spus că nimeni nu știa de acest aparat, pentru că cei care l-au achiziționat atunci, în 2014, au plecat din spital. Totuși, noi l-am identificat în contabilitate. Directorul financiar-contabil de la vremea respectivă a spus, inițial, că nu știe despre ce aparat este vorba, însă, când a controlat mai bine în contabilitate, a văzut că există. Numai că am avut supriza ca, după ce a fost identificat, să aflăm că firma distribuitoare dăduse faliment, și a trebuit să-i găsim pe cei care au preluat distribuția mărcii respective în România. Am vorbit personal cu distribuitorul pe care l-am rugat să vină să ne facă verificările, să ne dea buletinul de verificare, pentru că există un amplu proces care stă la baza autorizării acestui aparat. Toate demersurile au început din luna mai, de când l-am găsit, și acum avem autorizația.

- Cum ajută acest aparat bolnavul și spitalul?

- Scade durata medie de spitalizare și scad costurile pentru spital. Pacienții se vor recupera mai repede. Este un plus pentru spitalul nostru. Într-un spital universitar nu se poate să nu ai un astfel de aparat mobil pentru radiologie intraoperatorie. Adică să poată fi folosit în mai multe săli de operație.

- Cât a costat?

- Spitalul l-a achiziționat la prețul de 200.000 de euro, nounouț. Dacă era pus în funcțiune atunci când a fost achiziționat își amortiza o parte din cheltuieli până acum.

Bloc operator nou de 14 milioane de euro

- Ați „descoperit” și un Bloc Operator Central lăsat în paragină...

- Așa este. Îmi doresc să dotăm Blocul Operator Central. Proiectul meu de management se bazează tocmai pe deschiderea BOC, care să fie dotat la standarde înalte, astfel încât să putem să oferim cele mai bune condiţii pacienţilor. Suntem în procedura SICAP (sistemul informatic colaborativ pentru mediul performant de desfășurare al achiziților publice) de o lună de zile, sunt şi contestaţii... Lumea achiziţiilor publice este aşa cum este, se întârzie foarte mult până se să drumul procedurii... Valoarea este foarte mare, vorbim de o investiţie de 14 milioane de euro. Să nu uităm că vom dota 11 săli. Unele sunt dedicate politraumelor, adică sunt multifuncţionale pe tot ce înseamnă politraumă cerebrală, toracică, ortopedie etc. Toate sălile de operaţie sunt incluse sub acelaşi acoperiş. Îmi doresc să rămână şi sălile de pe etaje, acolo unde cererea pentru operaţii este imensă.

- Cu ce se mândrește în ziua de azi Spitalul Universitar?

 - Avem 45 de secţii şi de compartimente. Este un spital de urgenţă, un spital în care pacientul, când vine, rar pleacă pentru un consult în alt centru. Dacă nu avem o secţie cu paturi, avem un cabinet în ambulatoriu. Practic, toate specialităţile sunt acoperite.

- Și totuși, nu există secție de radioterapie.

- Dorim să creăm şi un astfel de compartiment. Buncărul pentru radioterapie este un alt proiect mare al spitalului. Există nişte fonduri printr-o Hotărâre de Guvern încă din anul 2014, fonduri alocate pentru realizarea compartimentului de radioterapie, pentru bolnavii de cancer, mai ales că avem chimioterapie pentru cei care se pretează la un astfel de tratament. Cred că anul viitor vom demara şi această procedură. A fost anulată de două ori, pentru că toată aparatura are deja un consum foarte mare de energie electrică. În indicatorii economici din HG sunt stipulate şi aceste creşteri de curent electric care ar surveni de la aparatura de radioterapie. Am reușit să realizăm un parteneriat pentru a ne aduce curent ca să putem alimenta toată aparatura. Deci dacă se vrea, se poate!

- Cine nu vrea? Ministerul?

- Nu. Prima piedică a fost pusă de cei care cândva au avut funcţii de conducere în acest spital. Gândiţi-vă, Hotărârea de Guvern era dată, fonduri existau, se putea face de multă vreme secţia... Şi totuşi, abia acum vom începe licitaţia pentru dotarea buncărului de radioterapie. Construcţia se va face pe terenul deja existent.

 

„Staţia de sterilizare este un punct de referinţă pentru toată Europa de sud-est”

- Evenimentul zilei: Ce altceva o mai recomandă pe „iubita lui Oprescu”?

- Adriana Nica: Am reuşit să modernizăm staţia centrală de sterilizare. Este făcută după modelul Spitalului Karolinska din Stockholm. Din punctul nostru de vedere, sistemul medical din Suedia are standarde foarte înalte. Este ceva fantastic pentru noi ca spital. Este un punct de referinţă pentru toată Europa de sud-est şi mă mândresc când spun asta. Niciun spital nu are aşa ceva! În plus, anul acesta am reuşit să devenim Centru de Mastocitoză, singurul din ţară. Tot anul acesta ne-am acreditat şi ca secţie de transplant medular. Ne dorim să facem şi transplant cardiac şi transplant de cornee, pentru că îl avem pe medicul Badiu, care este specializat în Germania. De asemenea, vom inaugura curând și heliportul, pentru urgenţe. Am obţinut toate avizele necesare, iar construcţia lui a fost demarată. Dacă n-o să fie o iarnă foarte aprigă, credem că prin februarie-martie se va termina. Va fi amplasat pe blocul operator nou, care este consolidat şi renovat. O să fie singurul helipad autorizat şi pe timp de zi, şi pe timp de noapte din ţară.

 

Totul va fi computerizat

- Apropo de staţia de sterilizare. Care este asemănarea dintre cea de aici şi cea de la Stockholm?

- Staţia centrală de sterilizare va fi computerizată total, totul se transmite către producătorii echipamentelor din Suedia în timp real. Dacă se defectează ceva, ştim exact ce şi când. Vom şti exact când se aduc trusele la sterilizat, ce lipseşte dintr-o anumită trusă, de unde a venit o anumită trusă cu instrumental medical lipsă. Totul este pe cod de bare.

Medicii încep să se întoarcă în ţară

- A existat şi un alt subiect de presă în care spitalul era acuzat că, deşi are un buget foarte mare, nu face nimic cu banii...

- Haide să spunem lucrurilor pe nume. Banul public nu poate fi cheltuit decât respectând Legea Achiziţiilor Publice. Din totalul bugetului Spitalului Universitar, care este afişat inclusiv pe site-uri, şi care depăşeşte cu puţin 420 de milioane de lei anual, bugetul practic al spitalului, din care se achiziţionează materiale medicale, dezinfectanţi, reactivi sau se fac reparaţiile curente, depăşeşte 120 de milioane de lei anual şi sunt banii care vin din contractul cu Casa Naţională, adică din activitatea medicală pe care spitalul o desfăşoară şi din numărul de cazuri contractate. Restul, până la 420 de milioane, sunt bani care vin pe programe naţionale, pe programele de cercetare, pe acţiunile prioritare. Şi vorbim aici de multe programe care se derulează. Programul de scleroză multiplă, programul de boală Parkinson, programul de diabet, programul de insuficienţă renală cronică. Şi o serie de acţiuni prioritare care vin din fonduri şi din care se pot achiziţiona strict medicamente. Din aceşti bani nu se vor putea face niciodată reparaţii curente, nu se pot achiziţiona dezinfectanţi, pentru că ei vin cu o dedicaţie clară.

- Pe ce se consumă cele mai multe resurse financiare?

- Pe salarii.

Venituri suplimentare de 100.000 de lei

- Şi cum aţi primit mărirea salarială?

- A fost de bun augur, pentru că toţi medicii de la noi muncesc foarte mult să ajungă la anumite performanţe şi sunt absolut convinsă că acum remuneraţia a rezolvat problema plecării medicilor în străinătate. Ba, chiar, efectul este invers, tot mai mulţi vor să se întoarcă. Utilităţile, la nivelul spitalului, depăşesc, lunar, un milion de lei. Apă, curent, căldură...

 

„N-are rost să spunem că nu există acele bacterii în spitale”

- Evenimentul zilei: Care este situaţia infecţiilor nosocomiale în spitalul dumneavoastră?

- Adriana Nica: Ştim toţi că există bacterii în spitale, nu are rost să susţinem opusul. Infecţiile nosocomiale sunt infecţiile care, într-adevăr, se dezvoltă în acest mediu. Le au toate spitalele din lume.

- De ce nu erau declarate în România?

- Pentru că erau un indicator de management prost. Din cauza aceasta, mulţi manageri de spital au evitat să declare această problemă. De câţiva ani, însă, nu mai sunt considerate un indicator nefavorabil, astfel încât au început să fie recunoscute. În cadrul Spitalului Universitar avem un departament specializat pentru a identifica aceste infecţii. Sunt specialişti epidemiologi care lucrează acolo şi care zilnic fac teste. Dacă se depistează o bacterie într-o anumită zonă, zona respectivă se securizează şi se recoltează probe. Eu cred că totul ţine de prevenţie. S-a spus anul trecut că s-a descoperit o bacterie periculoasă la noi. Întradevăr, a fost descoperită într-un filtru de apă, care nu fusese corect manipulat de cei responsabili, care stătuse 5 zile nefolosit, pentru că fusese perioada sărbătorilor. Şi la noi acasă se întâmplă acelaşi lucru dacă plecăm cinci zile. Bacteria cu pricina a fost descoperită de noi, dar un anumit ziar a dat o ştire falsă şi a băgat spaima în populaţie degeaba! Nu am pus viaţa nimănui în pericol, niciun moment. Mai există şi problema aparţinătorilor care vin îmbrăcaţi în haine de stradă şi intră la Terapie Intensivă. Pentru un pacient internat acolo, orice stafilococ pe care noi îl avem pe piele poate fi letal. Oamenii sunt, până la urmă, principalul vector de transmitere. Şi noi, medicii, trăim între bacterii, toţi le avem, dar acestea se activează numai la persoanele cu imunitate scăzută.

- Oamenii și-au pierdut încrederea în spitalele și medicii din România. Aveți un mesaj pentru aceștia?

- Să aibă încredere în Spitalul Universitar, pentru că suntem aici de 40 de ani pentru dumnealor, vom fi aici pentru a le satisface toate necesităţile medicale. Colegii mei, doctori, asistenţi, personal auxiliar sunt, deopotrivă, competenţi în a-şi îndeplini toate sarcinile din fişa postului şi conform competenţelor pe care le-au dobândit de-a lungul timpului. Să aibă încredere că întotdeauna vor fi trataţi cu respect în spitalul Universitar.