Interviu-eveniment. Fostul judecător Ion Popa dezvăluie cum a fost acaparată și controlată Justiția

Interviu-eveniment. Fostul judecător Ion Popa dezvăluie cum a fost acaparată și controlată Justiția

Interviu-eveniment. Fostul judecător Ion Popa dezvăluie cum a fost acaparată și controlată Justiția

Un fost judecător, Ion Popa, dă cărțile pe față în ceea ce s-a întâmplat în Justiția românească în ultimii ani. Mai corect spus, scrie într-o carte adevărul pe care l-a cunoscut domnia sa din interior. Efectele „modelării” justiției în acei ani sunt, din păcate, prezente și astăzi.

Autorul cărții ”Noaptea dreptății românești 2009-2020” face o analiză științifică despre ce s-a petrecut în parchete și în instanțe, în CSM și în Ministerul Justiției, ce a fost și ce a însemnat colaborarea prin protocoale dintre instituțiile justiției și SRI.

Ion Popa a fost judecător până în octombrie 2018, cu o carieră de 30 de ani. A făcut parte și din echipa miniștrilor Rodica Stănoiu sau Cristian Diaconescu, o tentativă cu Ana Birchal și pasager cu Monica Macovei, în ministeriatul căreia a fost pentru puțin timp director în minister, de unde a plecat la CSM.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ce a însemnat cazul „Arhiva SIPA”

D.A.: Domnul Popa, eu am scris foarte mult despre ceea ce am numit operaţiunea ”Noi suntem statul”. Și e adevărat că în acest serial am atins mai puțin sistemul judiciar, doar din perspectiva relațiilor care au existat între Serviciul Român de Informații și procurori și judecători, modul în care s-a creat binomul și s-a ajuns ca toate lucrurile să funcționeze după sistemul bielă-manivelă, în sensul în care totdeauna a existat o relație între SRI, Securitatea cum era pe vremuri, și mai ales în ceea ce privește partea de procuratură.

Am citit cartea dumneavoastră cu mare atenție și vă spuneam că eu cred că lipsește sau n-ați atins un subiect extrem de important, arhiva SIPA. Această arhivă SIPA, care conține informări despre judecători și procurori, zeci de mii de dosare, a fost după părerea mea declanșatorul a ceea ce numiți dumneavoastră proiectul început în 2005 și finalizat în 2015, a fost nuielușa cu care li s-a dat peste mână și judecătorilor, și procurorilor, în așa fel încât cred că ”au fost convinși” să iasă mai repede la pensie, în așa fel încât într-un an de zile au fost schimbați 1.000 de magistraţi, deci peste 30%.

Haideți să începem cu arhiva SIPA.

I.P.: Până să ajungem la arhiva SIPA, poate ar fi necesare câteva precizări. Această carte nu este îndreptată împotriva cuiva. Cam jumătate din ea are studii despre drept și poate fi considerată o carte de drept, iar cealaltă jumătate legătura dreptului și a instanțelor de judecată, a parchetelor, cu ceea ce a însemnat societatea în ansamblu și apoi apariția acestui proiect.

Revenind la arhiva SIPA, exista și în acel timp în care eu eram director de Resurse Umane, nu era în gestiunea noastră, nu aveam foarte multe contacte cu această arhivă, erau alte direcții în minister cu care colaborau, era vorba de Inspecția Generală și era la chestiunea de zvon când am plecat că începuse să se umble în arhiva SIPA. Ceea ce pot eu sigur să vă spun este că după sosirea doamnei Macovei la minister în decembrie 2004, am fost sunat aproape de miezul nopții de directoarea mea adjunctă de la Resurse Umane și mi-a spus că o comisie formată din 3 oameni printre care și Cristi Dănileț și care era consilier al doamnei Macovei...

D.A.: Nu era și Dan Tapalagă în comisia asta?

I.P.: Nu, nu era. Mi s-a comunicat că ne-au sigilat birourile direcției de Resurse Umane. Și am întrebat dacă e vreo problemă și mi s-a spus că nu.

D.A.: Dar există o procedură legală prin care poți sigila?

I.P.: Nu, evident că nu pentru că sunt norme, regulamente de funcționare, inclusiv pentru ministru care are și el anumite competențe care sunt limitate.

D.A.: Ca să zic așa, era un abuz în serviciu.

I.P.: Eu așa am considerat la vremea respectivă ca fiind un abuz. Nimeni n-a justificat apoi de ce au sigilat Direcția de Resurse Umane pentru că a doua zi dimineață n-a fost nicio problemă și la un moment dat mi s-a spus să desigilăm și să intrăm în birouri. N-am înțeles de ce, probabil tot la fel dintr-o necunoaștere a mecanismelor de funcționare a ministerului, ei gândind că acolo sunt cine știe ce mari secrete. Au confundat probabil arhiva SIPA cu mapele profesionale ale judecătorilor.

D.A.: Dar în mapele profesionale ale judecătorilor nu existau și lucruri derajante cum s-a întâmplat și în cazul Norica Nicolai?

I.P.: La mapele profesionale erau fie rapoartele de inspecție, rapoartele de evaluare ale judecătorului, adică și de bine și de rău, dar tot ce însemna activitatea lui profesională, nu chestiuni din afară, adică note informative de la servicii secrete sau alte chestiuni de genul ăsta.

D.A.: Alea erau în arhiva SIPA.

I.P.: La noi erau chestiuni pur și simplu care țineau de cariera profesională.

Momentul „reformării” Justiției prin înlăturarea judecătorilor și procurorilor cu experiență