De participarea României la Campionatul Mondial găzduit de Uruguay, în 1930, se leagă o poveste ce astăzi pare neverosimilă. Dar care, pusă în contextul acelor vremuri, este perfect explicabilă.

1930 este un an de referință pentru fotbalul mondial. Atunci a avut loc primul turneu final intercontinental, debutul Campionatului Mondial, care odată cu trecerea anilor a devenit cea mai urmărită competiție sportivă de pe planetă, alături de Jocurile Olimpice de Vară.

Bazele World Cup-ului au fost puse de celebrul Jules Rimet, iar prima ediție a fost găzduită de Uruguay. Începutul a fost unul foarte complicat, pentru că multe echipe din Europa au refuzat să participe. Nu au existat preliminarii pentru calificare, așa că la Montevideo s-a ajuns pe bază de invitație. În acei ani, o călătorie în America de Sud era o aventură. Atlanticul se traversa cu vaporul, iar călătoria dura aproximativ o lună.

România, la primul Campionat Mondial de Fotbal

De pe „Bătrânul Continent” au plecat spre Uruguay patru naționale: România, Franța, Iugoslavia și Belgia. „Tricolorii”, antrenați de Costică Rădulescu, au debutat cu o victorie obținută împotriva celor din Peru (scor 3-1). Apoi, au pierdut în fața țării-gazdă, scor 0-4. Uruguay-ul avea să câștige finala, contra Argentinei, scor 4-2, și să devină prima campioană mondială din istorie.

De participarea României la acel Mondial au rămas în istorie multe povești. Una dintre ele l-a avut ca subiect pe Alfred Eisenbeisser, mai cunoscut sub numele de Fredi Fieraru. Născut în 1908, a Cernăuți, el a avut neșansa de-a se îmbolnăvi de pneumonie în timpul participării la Mondialul din Uruguay.

Fieraru evolua la formația Dragoș Vodă Cernăuți, iar convocarea pentru turneul final a fost privită cu teamă de mama sa. A fost nevoie de multă muncă de lămurire dusă de selecționerul Costică Rădulescu, pentru a o convinge pe mama fotbalistului să-și lase băiatul în Uruguay. Femeia se temea că nu își va mai vedea niciodată fiul, plecat „la capătul pământului”.

Fredi Fieraru a jucat în ambele partide disputate de România la Campionatul Mondial. Aventura din Uruguay nu a însemnat doar fotbal. Într-o seară, el a cunoscut o tânără, de care s-a îndrăgostit fulgerător și cu care a dansat până în zorii zilei. Ajuns în camera de hotel, a făcut un duș cu apă rece, decizia având să se dovedească repede neinspirată. Fieraru a făcut pneumonie, iar starea sa de sănătate s-a agravat în timp ce naționala traversa Atlanticul pentru a reveni în România. Internaționalul român a fost atât de rău încât nu a mai putut continua călătoria și a fost internat la un spital din Genova.

Lui Fredi Fieraru i s-a pregătit înmormântarea

Restul delegației „tricolore” a revenit în țară. „Ştia mama sa ceva! A făcut pneumonie, scuipa sânge. A venit capelanul să-l împărtăşească“, povestea căpitanul echipei Rudolf Wetzer într-un jurnal pe care l-a ţinut pe timpul competiţiei din Uruguay, jurnal ce a fost amintit de ziaristul Ioan Chirilă în cartea „Şi noi am fost pe Conte Verde”.

Mama lui Fredi Fieraru a citit la un moment, dar, într-un ziar din Bucovina, că fiul său a murit. Așa că a început să-i pregătească funeraliile. Dar, fotbalistul a supraviețuit miraculos, după ce a stat internat aproape 30 de zile într-un spital din Genova. Și a ajuns acasă chiar în ziua în care îi era organizată înmormântarea. În 1932, Fieraru a ajuns la Venus București și a devenit de 3 ori campion al României.

De asemenea, priceput în patinaj, a fost și campion național la acest sport. A murit la Berlin, în 1991, la vârsta de 83 de ani.