De câteva zile, în spațiul public, a apărut, ca în alte vremuri, stenograme dintr-un anunțat dosar de mare corupție. Șpagă de 20 de milioane de euro, în care se sunt amestecați și lideri din politică. Să vedem unde duce „servita” cauză.
Am așteptat câteva zile să văd cum se așează tărâța în borșul pregătit de procurorii DNA să ni-l servească. E ceva mai limpede acum cazul, dar nu întru totul, pentru că, din când în când mai apare câte cineva și amestecă cu lingura în borș, iar ăsta se tulbură.
Să o luăm metodic, vorba lui Ion Cristoiu.
Scandalul licitațiilor și spăgilor ce s-ar da la Aeroportul Otopeni pentru spațiile comerciale a început „pe surse”, cu vehicularea celui mai răsunător nume pentru public: Rareș Bogdan. El e vocalul de serviciu al liberalilor în toate situațiile delicate ale partidului. Și e normal să fie așa. A fost jurnalist cu multă experiență, e cunoscut de toată România, e unul dintre europarlamentarii incisivi la Bruxelles, declară că e naționalist și luptă pentru păstrarea suveranității țării. În termeni limpezi: Rareș Bogdan era numai bun de a atrage atenția societății asupra unui caz grav, cu implicarea unor șmecheri ce orbitează în jurul politicienilor, prezentați ca oameni de afaceri.
În prima fază, informațiile au fost venite de la „surse judiciare”, din care nu reieșea că europarlamentarul ar fi suspectat că a comis vreo infracțiune. Doar că s-a aflat în anturajul unor persoane vizate în dosarul șpăgii de la Otopeni. Suficient, însă, ca Rareș să reacționeze imediat și să dea explicații. Toată lumea a înțeles că cineva i-a copt-o, că respectivul șmecher despre care procurorii spun că făcea trafic de influență era un fost vecin din cartierul Stejarii, cu care Rareș Bogdan mai bea o cafea, copiii se jucau împreună. La fel s-au avansat teorii despre cine a pus umărul la terfelirea liberalului, pentru că vrea puterea în PNL, ba chiar să candideze la președinție în 2024.
După episodul cu Rareș, ne-am trezit cu Ordonanța procurorului DNA, excepțional gândită și redactată. Toate redacțiile au primit-o, fără să se șteargă niciun nume, nici din gruparea șmecherilor acuzați de fapte de corupție, nici din grupul de politicieni despre care se făcea vorbire în stenogramele cuprinse în cele peste 340 de pagini ale Ordonanței. Cum să nu o publice media in extenso, chiar dacă denunțătorul arab înregistra tot felul de promisiuni, povești despre intervenții la politicieni și funcționari publici sus-puși făcute de cei din anturaj? Ziariștii cu experiență și-au dat seama că e o capcană, dar nu poți stopa asemenea informații, chiar dacă ești conștient că ele au ca țintă crearea unui curent periculos în rândul opiniei publice. Jurnalistul încearcă să înțeleagă ce se ascunde în spate și să obțină și alte informații, neoficiale. Procurorul a indicat o șpagă de 20 de milioane de euro, dar banii nu-s dați, ci doar lăudați. Doar niște țuțeri (care gravitează mereu în jurul oamenilor de afaceri) au făcut niște contracte de consultanță de vreo 250.000 de lei și au încasat bănuții.
Dosarul „Șpaga de la Aeroport Otopeni” este lucrat de un procuror vechi, care a făcut anchete și în mandatul Laurei Codruța Kovesi la DNA. Știe cum se fac astfel de dosare, știe că SRI nu mai face interceptări, știe că legea spune că trebuie utilizată tehnica de înregistrare cu care e dotată Direcția. Ei bine, în acest dosar s-a găsit o altă metodă ca DNA să poată prezenta în instanță stenogramele fără ca judecătorii să le respingă! Acum înregistrările le-a făcut denunțătorul și le-a adus pe stick procurorului. Acest arab, cu magazine deschise de ani de zile pe Aeroportul Otopeni, așa a procedat. I-a înregistrat pe tinerii afaceriști și funcționari publici care-i promiteau intervenții la miniștri și parlamentari pentru prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale, apoi, după vreun an, când a văzut că promisiunile nu se concretizează, s-a dus la DNA, a denunțat, a dat înregistrări și a acceptat să i se pună tehnică pe el. Deci, totul s-a petrecut în legalitate, fără SRI.
Și au apărut stenogramele. Așa cum s-a preconizat, românii s-au revoltat. Opiniile lor au curs și curg pe rețelele sociale și cam toate sunt în defavoarea politicienilor „pentru că nimic nu mai merge în țara asta”. E inflație, sărăcie, salarii și pensii mici, majoritatea instituțiilor funcționează prost, ca și spitalele și școlile. Prin astfel de dosare se câștigă electoratul, se manipulează, dar se forțează și mâna politicienilor.
După ce i-am auzit și pe Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Rareș Bogdan și Mihai Tudose comentând situația în care s-au trezit, cum credeți că ar mai fi putut vota proiectul de lege, avansat de Ministerul Justiției? Evident, vot pozitiv, chiar dacă proiectul prevede că înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal. Se mai face precizarea că „din cuprinsul acestor înregistrări rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări”.
Marți, parlamentarii PSD-PNL-UDMR au avut o tentativă, în Comisia juridică, să scoată prevederea prin care înregistrările să nu mai poată fi folosite ca mijloc de probă în cazurile de infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate corupţiei. USR a făcut scandal prin deputatul Silviu Dehelean, care a afirmat că scoaterea înregistrărilor va împiedica practic instrumentarea oricărui caz de corupţie. De asemenea, cu stenogramele procurorului răspândite în tot mediul online și dezbătute la televizor, românii au luat foc. Coaliția și-a dat mâna ca să-i scoată basma-curată pe politicienii lor – era cea mai frecventă reacție a oamenilor, care de 33 de ani văd devalizări de firme, șpăgi, înțelegeri ilegale de afaceri cu tocarea banului public, corupție.
Spre sfârșitul zilei de dezbatere, Comisia juridică a anulat toate amendamentele trecute la Senat și, la indicația expresă a liderilor de partid Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, serviciile (SRI și DIPI), dar și DIICOT și Poliția au fost introduse în proiectul de lege, având dreptul să intercepteze/înregistreze pentru a obține probe prin propriile departamente. Este vorba de infracţiunile contra securităţii naţionale, cele de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiuni de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiuni care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică. Se va practica și modelul cu denunțătorul care face înregistrări, atunci când e cazul.
Excepționala Ordonanță a procurorului și-a atins scopul. În tabăra USR a fost bucurie mare pentru reintroducerea înregistrărilor în anchetele penale. DNA va tura motoarele ca pe vremuri și vom auzi din nou zăngănitul cătușelor în anul preelectoral. Stenogramele vor curge și ne vom enerva pe ticăloși. Exact ca acum, în dosarul „Șpaga de la Aeroportul Otopeni”, plecat de la fostul director George Dorobanțu, pus în funcție și susținut de președintele USR Cătălin Drulă. El a făcut primul denunț și s-a constituit dosarul penal, apoi morișca a început să ia avânt.
Interceptări excepționale! I-au băgat în tărâțe pe politicieni și s-a obținut ce s-a vrut. Drepturile omului și probațiunea temeinică rămân chestii efemere în raport cu dorința de răzbunare a poporului.