Inteligența artificială poate descifra limbajul și alfabetul fonetic al balenelor. Cercetătorii care studiază comunicarea dintre balene spun că au descoperit structuri sofisticate similare cu cele întâlnite în limbajul uman. În adâncurile întunecate, un gigant oceanic poartă cicatricile calmarilor gigantici pe care îi urmărește. Ea cercetează întunericul, ecolocația ei pulsând prin coloana de apă. Apoi bâzâie - o explozie de clicuri rapide - chiar înainte de a intra în acțiune pentru a ucide.

Dar modul exact în care cașalotul prinde calmarul, ca și multe alte aspecte ale vieții sale, rămâne un mister. „Sunt înotători lenți", spune Kirsten Young, cercetător marin la Universitatea din Exeter. Calmarii, pe de altă parte, sunt rapizi. „Cum pot balenele să prindă calmarii dacă se pot deplasa doar cu 5,5 km/h? Se mișcă calmarii foarte încet? Sau balenele le uimesc cu vocalizele lor? Ce se întâmplă acolo? Nimeni nu știe cu adevărat", spune ea.

Inteligența artificială poate descifra limbajul balenelor

Cașalotul nu este o specie ușor de studiat. Ele își petrec cea mai mare parte a vieții căutând hrană sau vânând la adâncimi dincolo de raza de acțiune a luminii solare. Sunt capabile să se scufunde la peste 3 km și își pot ține respirația timp de două ore.

„La o adâncime de 1000 m, mulți membri ai grupului vor fi orientați în aceeași direcție, flancați unii de alții - dar pe o suprafață de câțiva kilometri. În acest timp, ei vorbesc în permanență", spune Young. După aproximativ o oră, spune ea, grupul se ridică la suprafață în sincron. „Vor avea apoi faza lor de odihnă. S-ar putea să stea la suprafață timp de 15-20 de minute. Apoi se scufundă din nou", spune ea.

La sfârșitul unei zile de căutare de hrană, spune Young, cașalotul se ridică la suprafață, discutând în timp ce socializează. „Ca cercetători, nu vedem prea multe din comportamentul lor pentru că nu petrec prea mult timp la suprafață. Sunt multe lucruri pe care nu le știm despre ei. Vedem doar un mic instantaneu al vieții lor în timpul celor 15 minute petrecute la suprafață” a spus experta.

Decodarea mediului de viață

În urmă cu aproximativ 47 de milioane de ani, cetaceele terestre au început să se întoarcă spre ocean. Adică vorbim de 47 de milioane de ani de evoluție într-un mediu străin de al nostru. Cum putem spera să înțelegem cu ușurință creaturi care s-au adaptat să trăiască și să comunice sub presiuni evolutive atât de diferite de ale noastre?

„Este mai ușor să traducem părțile în care lumea noastră și lumea lor se suprapun - cum ar fi mâncatul, alăptatul sau dormitul", spune David Gruber. Acesta este conducătorul și fondatorul Inițiativei de traducere a cetaceelor (Ceti) și profesor de biologie la City University of New York. „Ca mamifere, împărtășim aceste elemente de bază cu alții. Dar cred că va deveni foarte interesant când vom încerca să înțelegem zonele din lumea lor în care nu există nicio intersecție cu a noastră", spune el.

Acum, de la elefanți la câini, tehnologia modernă îi ajută pe cercetători să treacă prin seturi enorme de date. Aceștia pot să descopere o diversitate și o complexitate necunoscute anterior în comunicarea animală. Iar cercetătorii de la Ceti spun că și ei au folosit inteligența artificială pentru a decoda un „alfabet fonetic al cașalotului".

Studierea comportamentului vocal și social

În 2005, Shane Gero, șeful departamentului de biologie al Ceti, a înființat Proiectul Dominica Sperm Whale pentru a studia comportamentul social și vocal al celor aproximativ 400 de cașaloți care trăiesc în Caraibe de Est. După aproape 20 de ani și mii de ore de observație, cercetătorii au descoperit complicații ale vocalizării balenelor care nu au mai fost observate până acum. Inteligența artificială a dezvăluit structuri ale comunicării dintre balene asemănătoare limbajului uman.

Cașalotul trăiește în societăți matriliniare pe mai multe niveluri - grupuri de fiice, mame și bunici. În schimb, masculii cutreieră oceanele, vizitând grupurile pentru a se reproduce. Acestea sunt cunoscute pentru comportamentul lor social complex și pentru procesul decizional în grup. Acest lucru necesită o comunicare sofisticată. De exemplu, ele sunt capabile să își adapteze comportamentul ca grup atunci când se protejează de prădători precum orcile sau oamenii.

Balenele comunică între ele cu ajutorul unor secvențe ritmice de clicuri, numite codas. Anterior, se credea că aceștia aveau doar 21 de tipuri de coda. Cu toate acestea, după ce au studiat aproape 9 .00 de înregistrări, cercetătorii au identificat 156 de codas distincte. Ei au observat, de asemenea, elementele de bază ale acestor coduri, pe care le descriu ca fiind un „alfabet fonetic al balenei". Lucru care este asemănător fonemelor, unitățile de sunet din limbajul uman care se combină pentru a forma cuvinte.

Asemănări cu limbajul uman

Pratyusha Sharma, doctorandă la MIT și autoarea principală a studiului, descrie „schimbările de granulație fină" în vocalize pe care le-a identificat inteligența artificială. Fiecare coda constă în între trei și 40 de clicuri rapide. S-a constatat că balenele variau viteza generală sau „tempo-ul" cozilor. De asemenea, accelerau și încetineau în timpul redării unei codas.

Uneori au adăugat un clic suplimentar la sfârșitul unei coda, asemănător, spune Sharma, cu „ornamentarea" în muzică. Aceste variații subtile, spune ea, sugerează că vocalizele cașalotului ar putea transporta o cantitate mult mai bogată de informații decât se credea anterior.

„Unele dintre aceste caracteristici sunt contextuale, pentru a înțelege sensul trebuie să asculți întregul sunet", spune Sharma. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că „fonemele" cașalotului pot fi utilizate într-o manieră combinatorie. Astfel, li se permite balenelor să construiască un repertoriu vast de vocalize distincte. Existența unui sistem de codificare combinatorie, scriu autorii raportului, este o condiție prealabilă pentru „dualitatea modelului". Acesta este un fenomen lingvistic considerat a fi unic pentru limbajul uman. Elementele fără sens se combină pentru a forma cuvinte cu sens.

Comunicarea dintre balene

Cu toate acestea, subliniază Sharma, nu există încă nicio dovadă în acest sens. „Ceea ce demonstrăm la cașalot este că aceste coduri în sine sunt formate prin combinarea acestui set de caracteristici de bază. Apoi codurile sunt secvențiate împreună pentru a forma secvențe" a explicat aceasta. La fel cum oamenii combină fonemele pentru a crea cuvinte, iar apoi cuvintele pentru a crea propoziții. Deci, ce ne spun toate acestea despre inteligența cașalotului? Sau capacitatea lor de a raționa, sau de a stoca și împărtăși informații?

„Ei bine, încă nu ne spune nimic. Înainte de a putea ajunge la aceste întrebări uimitoare, trebuie să construim o înțelegere fundamentală a modului în care [cașalotul comunică] și a ceea ce este semnificativ pentru el. Le vedem trăind vieți foarte complicate, coordonarea și sofisticarea comportamentelor lor. Suntem în tabăra de bază. Acesta este un loc nou pentru oameni. Dați-ne doar câțiva ani. Inteligența artificială ne permite să pătrundem mai adânc în comunicarea dintre balene decât am văzut vreodată până acum" a spus experta.

Un pas spre progres

Young descrie cercetarea drept un „pas progresiv" către înțelegerea acestor giganți ai adâncurilor. „Începem să punem cap la cap piesele puzzle-ului", spune ea. Și poate că dacă am putea asculta și înțelege cu adevărat cât de importante sunt familiile cașalotului pentru ei - ceva care rezonează cu oamenii, spune ea, am putea determina schimbarea comportamentului uman pentru a le proteja.

Clasificate drept „vulnerabile" de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), balenele cașalot sunt încă în curs de recuperare în urma vânătorii comerciale de către oameni în secolele XIX și XX. Și, deși vânătoarea de balene a fost interzisă de zeci de ani, cașalotul se confruntă cu noi amenințări, precum schimbările climatice, poluarea sonoră a oceanelor și loviturile navelor.

Cu toate acestea, adaugă Young, suntem încă departe de a înțelege ce și-ar putea spune balenele una alteia. „Chiar nu avem nicio idee. Dar cu cât vom înțelege mai bine aceste animale uimitoare, cu atât vom ști mai multe despre cum le putem proteja" a spus expertul, conform BBC .