De fiecare dată când creditarea a devenit mai accesibilă și mai rapidă, am normalizat niveluri tot mai înalte de îndatorare. Și de fiecare dată când economia intră în recesiune (începutul anilor 1980, începutul anilor 1990, perioada de după 2007), cardurilor de credit li se atribuie un nou rol – să ajute oamenii să supraviețuiască.

Cardurile de credit sunt acum un instrument de subzistență: pentru plata căldurii, a alimentelor și a ratei lunare la casă.

Împrumutul este, de asemenea, un modus operandi al guvernelor care pretind că înregistrează „creșteri“ economice; luând în seamă la calcularea PIB ului consumul pe bază de credit.

Împrumutul joacă un rol avantajos din punct de vedere politic, mistificand stagnarea economiei prin invocarea unui bilanț sănătos – relevă Jacques Peretti în volumul care a dat fiori companiilor tehnologice care încearcă să preia rolul băncilor – Înțelegerile care ne-au schimbat lumea (Editura Litera, Colecția Kronika, 2019).

Transformarea spațiului web într-o mașină de vânzări

Când PayPal a încheiat afacerea cu eBay în 2000, obiectivul era unul foarte simplu: să se definească scopul Internetului. Până atunci Web 1.0 fusese un forum static unde circulau idei din spațiul academic, guvernamental și militar. Transformându-se în Web 2.0, Internetul a devenit viu, hrănit, cultivat și dezvoltat de fiecare om de pe Pămant care se putea conecta în rețea – observă jurnalistul britanic Jacques Peretti.

Dedesubtul marilor promisiuni conform cărora acest nou Internet viu avea să aducă „putere“, „descentralizare“, „conectare“, chiar un nou tip de „democrație“, se afla realitatea dură: PayPal avea să transforme Web 2.0 într-o gigantică mașinărie de vânzări.

După încheierea afacerii cu eBay, primul adevărat colos al Web 2.0, Internetul a dat lovitura. Retras pe o plajă din Honolulu, fondatorul eBay, Pierre Omidyar, își petrece scum timpul finanțând publicația online de investigații Honolulu Civil Beat.
În 1998, la vârsta de 31 de ani, Omidyar a înființat eBay. O variantă neoficială a poveștii susține că a fost inițial o investiție speculativă prin care se
comercializau dozatoare Pez. Dar adevărul este că Omidyar știa perfect
ce făcea – speculează Peretti.

Punand bazele eBay, el a recreat, în mod conștient, același tip de piață în care s-au pus în circulație pentru prima dată monedele, cu 2.000 de ani în urmă. Un spațiu în care totul e pus la vânzare, iar valoarea bunurilor este infinit de fluidă și stabilită de piață.

55.000 de dolari pentru un borcan cu duh în el!

Acum toate platformele tehnologice sunt un loc de desfacere: Google e un loc de desfacere pentru informații, Uber pentru taxiuri, Airbnb pentru spații de închiriat, Deliveroo pentru mâncare. Însă primul dintre aceste mari bazaruri digitale a fost, potrivit lui Peretti, eBay.

Un spațiu gol ce aștepta să fie umplut cu orice există pe planeta noastră și poate fi vândut: pantofi, mobilier, bilete pentru concerte, aspiratoare, vacanțe, sex, aparate de fotografiat vechi, organe umane disponibile, „un soț nedorit.

„eBay este expresia capitalismului în formă pură: un site gigantic de intermediere a comerțului liber pe Internet, unde cumpărătorul, nu vânzătorul, e cel care controlează piața, iar valoarea este stabilită exclusiv de cât e dispus cumpărătorul să plătească”, subliniază Jacques Peretti.

Iar exemplele sunt elocvente: 1.209 dolari pentru un Dorito în forma mitrei papale (achiziționat de același cumpărător care a luat un sendviș cu brânză la grătar cu chipul Fecioarei Maria); scaunul lui Kurt Cobain; guma de mestecat a lui Britney Spears; 55.000 de dolari pentru un borcan cu duh în el; spațiu publicitar pe fruntea cuiva și, poate cel mai ironic, sensul vieții, care valora numai trei dolari și 26 de cenți…

Licitațiile online creează dependență!

Populațiile unor țări întregi sunt înscrise pe acest site – amintește Peretti. 60% din numărul total al cumpărătorilor online din Australia folosesc eBay și tot Australia este principala țară care face tranzacții pe eBay cu Jan Mayan, o insuliță norvegiană de la Cercul Arctic, cu o populație de 18 persoane, care au cumpărat 26 de articole în 2014 de la vânzătorii australieni de pe eBay – mai mult de un articol australian exportat per persoană.

Concluzia? eBay oferea ceva ce le lipsea banilor lichizi: fiorul licitației online, care creează dependență. Exaltarea endorfinică a jocurilor de noroc. În comparație cu aceasta, banii lichizi erau plictisitori.

Shoppingul online a explodat la începutul anilor 2.000, odată cu jocurile de noroc online, ambele împărtășind caracteristica dependenței care nu cunoaște limite și care acum putea fi satisfăcută în privat, în spatele draperiilor trase…

Serialul dedicat banilor și înțelegerilor secrete care ne modifică neîncetat viața va continua…

Te-ar putea interesa și: