InSight, o nouă sondă spațială construită de NASA, va „amartiza” pe planeta Roșie în noiembrie 2018. Pentru prima dată, va măsura cutremurele de pe Marte și va efectua un studiu al subsolului acestei fascinante planete.

Marte, denumita si Planea Rosie, esta a patra planeta, de la Soare, a sistemului Solar situata, in medie, la o distanta de circa 225 de milioane de kilometri fata de noi.

Asemanatoare Terrei, planeta Marte are un diametru de aproximativ 6800 de kilometri, mai mic deci decat cel al Pamantului si este insotita de doi sateliti, Phobos si Deimos.

In ciuda studiilor suprafetei martiene efectuate cu ajutorul diverselor sonde spatiale trimise acolo, multe mistere au ramas inca neelucidate: exista viata pe Marte? Care este structura interna a planetei, exista gheata sub solul planetei? Cat de intense si cat de des se produc cutrenure pe Marte?

Pentru a studia aceste probleme agentia spatiala NASA a construit si trimis pe Marte o noua sonda care are la bord mai multe instrumente revolutionare. Noua sonda se numeste InSight si a fost lansata de la baza Vendenberg din California pe 5 mai 2018.

Urmeaza sa ajunga pe Marte pe 26 noiembrie si sa „amerizeze” la nord de Ecuator, in regiunea denumita Elysium Planitia – de origine vulcanica, cu o extindere de trei mii de kilometri. In aceasta regiune se situeaza si vulcanul cu acelasi nume care are o inaltime de circa 11 kilometri – fiind deci mai inalt decat Everest, cel mai inalt munte de pe Pamant.

InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) are obiectivul de a studia interiorul planetei pana la o profunzime de 5 metri si de a masura cutremurele care se produc acolo.

La bordul acestei sonde se afla mai multe instrumente sofisticate pentru realizarea masuratorilor propuse, care folosesc tehnologii moderne.

Astfel, pentru masurarea cutremurelor Philippe Lognonné, de la agentia spatiana franceza CNES a propus si realizat seismograful Seis, primul seismograf care va ajunge pe Marte. Are o sensibilitate extrema, fiind capabil sa masoare cutremurele ce se petrec in urma caderii unui meteorit pe Marte pana la o distanta de 150 km fata de aparat.

Ba mai mult, cu ajutorul lui Seis se vor putea inclusiv masura efectele de maree induse de cei doi sateliti naturali ai lui Marte, Phobos si Deimos. Pana in prezent cutremurele pe Marte nu au fost masurate – s-a estimat insa ca in fiecare an se produc cel putin 50 de cutremure cu magnitudinea mai mare de 3,8 grade pe scara Richter.

Un alt instrument care va ajunge pe Marte,  HP3, va studia interiorul planetei. Prevazut cu un brat robotizat, un fel de ciocan pneumatic lung 40 de cm si cu o largime de 27 cm, va penetra in solul martian pana la o adancime de 5 metri.

La fiecare 50 de centimetri HP3 se va opri si va masura o serie de parametri, printre care temperatura. In total masuratorile efectuate de HP3 vor dura doi ani si vor contribui la intelegerea structurii subsolului planetei. Se banuieste ca in interiorul lui Marte ar exista un nucleu de fier partial topit; se genereaza caldura prin dezntegrarea radioizotopilor radioactivi.

Masurarea cadurii cu ajutorul lui HP3 va ajuta la intelegerea proceselor din interiorul planetei si a geologiei acesteia. Misiunea MarsExpress, o sonda europeana, a ajuns la concluzia ca imediat sub suprafata planetei ar exista gheata; insa nu s-a reusit studierea acesteia. HP3 ar putea sa dezvaluie misterul existentei ghetii pe Marte, de care depinde inclusiv evetuala prezenta a vietii pe planeta, in prezent sau intr-un trecut mai mult sau mai putin indepartat.

Un alt instrument la bordul lui InSight este Leonardo, care va vana astreoizi, adica va confrunta masuratorile cu o harta in care sunt inclusi mai bine de trei mii de asteroizi.

Nu ne ramane decat sa asteptam luna noiembrie si „amerizarea” lui InSight pe planeta Rosie care va da startul unei noi aventuri.

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro