INS a anunțat că PIB-ul României a crescut în trimestrul I cu 0,7% față de precedentele trei luni. Mai exact, potrivit comunicatului emis luni, 8 iulie, faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 0,5% pe seria brută şi de 2,2% pe seria ajustată sezonier.
INS, noi date despre creșterea economică. PIB-ul României a crescut modest
Potrivit INS, seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2024, fiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în 7 iunie 2024.
În raportul INS se mai arată că PIB-ul - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 424,634 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023 şi cu 2,2% faţă de trimestrul I 2023.
Mai mult, potrivit raportului, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 348,870 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul I 2023.
Resursele pe categorii
Institutul Naţional de Statistică a prezenta, de asemenea, resursele care au generat contribuții la creșterea PIB-ului României. Mai jos vă prezentăm analiza INS în care arată volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate:
1. Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 102,1% la 102%);
2. Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,3 puncte procentuale (de la 98,9% la 99,2%);
3. Construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale (de la 97,6% la 97,7%);
INS: Comerţul cu ridicata a avut un aport important
Potrivit INS, comerțul cu ridicat a avut o contribuție semnificativă la creșterea PIB-ului României:
4. Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la -0,4% la +0,1% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +2,1 puncte procentuale (de la 98,3% la 100,4%);
5. Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 102,0% la 101,9%);
6. Intermedierile financiare şi asigurările de la -0,1% la 0,0%, între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,4%);
Tranzacţiile imobiliare nu au adus nicio creștere la PIB
Potrivit INS, tranzacţiile imobiliare în România nu au avut un volum de activitate mare pentru a contribui la creșterea PIB-ului:
7. Tranzacţiile imobiliare nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,6%);
8. Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale (de la 96,7% la 96,8%);
9. Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,1% la 0,0%, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,7 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 100,9% la 100,2%)
10. Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii nu au suferit modificări privind contribuţia la creşterea PIB (+0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară.
INS mai arată că „Volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,2 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 106% la 106,2%”.
INS: Categorii de utilizări
În raportul INS se mai arată că „din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat:
- Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei de la +2,2% la +2,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,5 puncte procentuale de la 103,3% la 103,8%;
- Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,3% la 0,0%, ca urmare a diminuării volumului său cu -3,8 puncte procentuale de la 103,9% la 100,1%;
- Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,4 la -0,8%, ca urmare a scăderii volumului său cu -11,9 puncte procentuale de la 104,0% la 92,1%, potrivit news.ro.