Comparativ cu treimestrul II din anul trecut, scăderea PIB-ului a fost de 10,5 procente, iar valorile sunt apreciate de experți drept severe. Valorile transmise de INS sunt în concordanță cu evaluare făcută astăzi și de Oficiul European de Statistică. Cu -12,3%, scăderea PIB-ului României este a șasea din Uniunea Europeană, după Spania, Ungaria, Portugalia, Franța și Italia. Sunt cele mai semnificative scăderi din 1995, de când Eurostat publică aceste date.
Pe primele șase luni ale anului PIB-ul a scăzut cu 4,7 procente pe seria brută, comparativ cu prima jumătate a lui 2019. Estimările de tip semnal ale INS sunt mai puțin precise și se bazează pe un set limitat de date, dar sunt publicate mai devreme decât primele date provizorii. Scăderea economică pe care a înregistrat-o România în trimestrul II al anului nu se sitează la nivelul celor consemnate de marile economii ale UE, dar este una semnificativă, iar revenirea la nivelul de dinainte de debutul pandemiei nu va fi ușoară și nici atât de rapidă cum se considera inițial, crede analistul economic
Constantin Rudnițchi: Putem spune că datele privind creșterea economică, de fapt scăderea economică, pentru că despre asta vorbim la nivel generalizat în economia europeană și globală, sunt nota așteptată, le-aș numi, pentru că toată lumea știa că vor fi scăderi importante în trimestrul al II-lea. De altfel, trimestrul în care criza sanitară a lovit cel mai mult economia. Datele sunt totuși impreisonante; spun asta pentru că, dacă ne uităm la majoritatea statelor, vom vedea că oficiile de statistică fac precizarea că este cea mai mare scădere înregistrată istorică, să o numim așa, respectiv în unele state, de la începutul înregistrării PIB-ului. Deci avem o scădere, în multe locuri, istorică, să o numim așa, sau foarte mare.

România cu siguranță este în zona de mijloc, pentru că este foarte aproape de media de scădere a UE. În Uniunea Europeană sunt două categorii de state, șe-aș numit, micile economii care au înregistrat scăderi ceva mai reduse, și aici mă gândesc de la țările baltice până la țările nordice, ele sunt în primul rând în această zonă, în vreme ce economiile mari, importante, Spania, Franța, Italia, Germania, au avut scăderi economice și scăderi de PIB destul de mari, sau unele chiar foarte mari.

Spania este cel mai bun exemplu în acest sens. De unde vine scăderea? Foarte simplu: în România, cel puțin, producția industrială, comenzile noi din industrie scad, construcțiile scad și ele, agricultura e abia la început, numărarea scăderii, iar salvarea în România a venit, măcar parțial, din faptul că a fost o creștere ușoară a consumului, înțelegem, o creștere care vine și din faptul că au revenit în țară, să spunem, aproximativ un milion de români, care sigur că au consumat aici, au dus un pic la creșterea consumului.
Constantin Rudnițchi nu împărtășește optimisumul ministrului de finanțe, Florin Cîțu, și crede că, deși cel mai probabil în trimestrul al III-lea economia românească va reveni pe o ușoară creștere, va mai dura până când aceasta va ajunge la nivelul înregistrat înainte de pandemie.
Constantin Rudnițchi: România este într-un club select, dacă îl pot numi așa, și anume acela în care în primul trimestru al anului a fost creștere economică, deci a fost pe plus, mai sunt Bulgaria, Irlanda și Suedia – e mai mult statistică aici -, ne ajută să nu intrăm în acea celebră situație de recesiune, pentru că încă nu suntem la două trimestre consecutiv scădere economică, dar acestea sunt amănunte. Când vezi 12, când vezi 10 cu minus, când vezi 20 cu minus în Marea Britanie, ce mai contează că e recesiune sau nu e, că în primul trimestru a fost o ușoară creștere sau că a fost o mică scădere. Deci esența este că economiile sunt într-o groapă adâncă și acum se chinuiesc se iasă din această zonă. Cât de repede, cât de eficient vor face acest lucru, vom avea un răspuns în următoarele trimestre. Mi-e teamă că revenirea nu va fi atât de rapidă a economiei românești, e posibil sau e probabil poate chiar ca în trimestul al III-lea să avem o creștere ușoară față de trimestrul II, dar nu cred că vom avea o revenire atât de puternică încât să spunem că economia s-a stabilizat. Deci aici mai avem, în opinia mea, de așteptat și va trebui să vedem și ce se întâmplă în materie de criză sanitară, de cum evoluează lucrurile în ceea ce privește politica sanitară și situația sanitară a românilora consemnat Rador.