Războiul Rusia-Ucraina a schimbat total strategia de Apărare a țărilor europene. Astfel, tot mai multe state doresc să-i atragă pe tineri, pentru a se înrola în Armată. Țări precum Germania, Polonia și România au locuri vacante în forțele armate. Cu toate acestea, servciul militar nu este obligatoriu.
Cum vor statele europene să-i înroleze pe tineri în Armată
Armata se confruntă cu o lipsă acută de care, iar în cazul unui război, se pune întrebarea: cum suntem apărați, de fapt. O analiză realizată de The Economist , în Olanda, anul trecut, înrolarea regulată a adus doar 3.600 din cei 5.000 de soldaţi noi speraţi.
Până în 2030, Germania intenținează să îşi mărească efectivele forțelor armate de la 182.000 la 203.000 de soldaţi, iar Franţa de la 240.000 la 275.000.
Polonia intenţionează să treacă de la 197.000 la 220.000 până la sfârşitul acestui an şi, în cele din urmă, la 300.000.
Cu toate acestea, tinerii din Europa nu mai găsesc atractivă Armata. Spun că familia și cariera sunt mult mai importante și „nu merită” să-ți pierzi viața pe front. Însă, realitatea arată că războaiele fac parte din realitatea noastră și avem nevoie de Apărare.
Ce strategie are România
Deși au fost mai multe discuții privind introducerea serviciului militar obligatoriu, Ministrul Apărării al României, Angel Tîlvăr, a precizat, în repetate rânduri, că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens. El menționeazp că că Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve, însă acest lucru se va face cu militari voluntari, un proiect în acest sens având în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.
Nici președintelui Iohannis nu i-a „surâs”ideea ca Armata să redevină obigatorie. În opinia șefului statului, serviciul militar obligatoriu „nu este fezabil”.
Iran, Coreea de Nord şi Rusia şi-au dublat armatele, recrutând oamenii cu forța menționează sursa citată.