Ivanov a vorbit la finalul unei reuniuni de urgență a Consiliului Național de Securitate al Macedoniei, în capitala Skopje. El și-a întrerupt vizita pe care o făcea în Rusia, sâmbătă, și s-a întors acasă, în ziua în care au apărut schimburile de focuri în orașul Kumanovo din nordul țării.

„Poliția a reușit să prevină atacuri teroriste coordonate, care urma să aibă loc în diverse locuri din țară, și care are fi cauzat destabilizare, haos și teamă”, a spus președintele, adăugând că membrii grupului erau extremiști și criminali cu pregătiri și aptitudini militare de excepție. „De aceea am fost nevoiți să plătim un  preț atât de mare și să pierdem atâtea vieși”, a explicat el.

Atacurile armate au făcut 22 de victime, între care 8 polițiști și 14 atacatori, a precizat purtătorul de cuvânt al ministrului de Interne, Ivo Kotevski . Guvernul a declarat două zile de doliu național, duminică și luni, pentru cei care au murit în aceste atacuri, iar drapelele au fost coborâte în bernă, evenimentele politice și sportive fiind anulate.

Premierul Nikola Gruevski le-a spus jurnaliștilor că grupul de 40 de bărbați înarmați a planificat să atace instituții de stat, evenimente sportive și centre comerciale și a adăugat că aceștia aveau pregătire și experiență de luptă în regiune și în Orientul Mijlociu. Grupul nu era susținut, însă, de minoritatea albaneză din Macedonia, a spus prim-ministrul.

Aceste incidente au apărut în timpul celei mai importante crize politice prin care trece Macedonia de la independenșa sa din fosta Iugoslavie, în 1991. Guvernul și opoziția se acuză reciproc de planuri de destabilizare a țării, pentru a păstra puterea, iar unii analiști se tem că liderii de ambele părți sunt gata să provoace conflicte etnice.

Ministrul de Interne, Ivo Kotevski, a menționat numele a cinci lideri din grupul armat, toți fiind cetăățeni din Kosovo, fondatori ai unor celule paramilitare. El a spus că grupul a intrat în Macedonia la începutul lunii mai, pentru a ataca instituțiile și s-au ascuns la periferia orașului Kumanovo, unde poliția a găsit un adevărat arsenal de arme.

Kumanovo este un oraș mixt din punct de vedere etnic, situat la circa 40 de km nord-est de Skopje, aproape de granița cu Kosovo și Serbia. Regiunea a fost în centrul ostilităților dintre rebelii albanezi și forțele guvernamentale, în timpul unui conflict etnic din 2001. Insurgența s-a finalizat cu un acord de pace, mediat de Occident, care a oferit mai multe drepturi minorității etnice albaneze, care reprezintă circa un sfert din populația de 2 milioane a țării.

Gruevski a lăudat ofițerii de poliție, din rândul cărora 37 de persoane au fost rănite. Polițiștii morși au fost înmomrântați în orașul Tetovo, la vest de Skopje. „Polițiștii macedoneni au dus la îndeplinire una dintre cele mai complicate misiuni, la care au participat ofițeri din toate grupurile etnice, într-o operațiune profesionistă, eroică și patriotică”, a menționat premierul. Un număr de 30 de membri ai grupului de atacatori au fost inculpați pentru terorism și au fost aduși în fața unui judecător, duminică, pentru a fi interogați.

Unii dintre atacatori purtau uniforme cu insigne ale Armatei de Eliberare a Albanezilor din Kosovo, dar nu aveau acte de identitate asupra lor. Armata rebelă albaneză s-a luptat cu forțele sârbe în 1998-1999, pentru independența Kosovo.

În urmă cu două săptămâni, autoritățile au anunțat că 40 de bărbați care purtau uniforme ale UCK au atacat un post de control din Gosince, la granița de nord a Macedoniei cu Kosovo și au sechestrat, pentru scurt timp, patru ofițeri de poliție.

Comisarul UE pentru extindere, Johannes Hahn, a expimat „îngrijorare profundă” în privinșa situației din Kumanovo. „Orice escaladare a situației trebuie evitată, în interesul stabilității”, a spus Hahn.

Observatori ai OSCE au fost în Kuamanovo, pentru a vizita locul ciocnirilor armate. Misiunile UE, NATO, OSCE și Ambasada SUA la Skopkje au dat publicității o declarație comună, arătând că „grupurile armate din Kumanovo sunt un fenomen izolat”. Credem cu tărie că nu trebuie să se permită să afecteze societatea și sperăm că liderii țării se vor aduna și vor începe un dialog despre problemele cu care se confruntă țara, inclusiv criza politică și reformele necesare”, arăta declarația.