BNR a afişat ieri, la prânz, un indice ROBOR de 1,87% pentru împrumuturile la trei luni. Cotaţia este importantă pentru că în funcţie de ea se calculează ratele pe care le plătesc la bănci românii care au luat credite în lei. Indicele a crescut cu 20% faţă de sfârşitul lunii septembrie şi s-a dublat faţă de cel afişat la finalul lunii august. Data de ieri este importantă pentru că băncile din România îşi calculează ratele pe care urmează să le plătească cei care au credite în lei în funcţie de indicele afişat în ultima zi a lunii precedente.

Plătim cu 100 de lei mai mult decât în septembrie

Astfel, pentru luna noiembrie un român care are un credit de 200.000 de lei luat pe o perioadă de 300 de luni urmează să plătească o rată de aproximativ 1042 de lei, cu 32 de lei mai mare ca în luna octombrie şi cu 100 de lei mai mult ca în septembrie, când rata medie pentru astfel de credite a fost de 939 de lei. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când indicele era cotat la numai 0,73%, acesta a crescut de două ori şi jumătate. Mai mult, indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,07%, de la 1,70%, la sfârşitul lunii septembrie, şi 1,20%, la finalul lunii august. La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutul acestui an la 0,87%.

Intervenţia BNR din octombrie, ineficientă

Indicele ROBOR a început să crească brusc la sfârşitul lunii septembrie, după ce în primele 9 luni ale anului fusese constant într-o medie de 0.87%, ajungând în numai câteva zile de la 0,91% la 1,58%, în ultima zi a lunii septembrie. Creşterea ROBOR a fost şi prilej de scandal între Guvern şi conducerea BNR. Premierul Mihai Tudose i-a acuzat pe responsabilii BNR că au privit cum ROBOR a crescut fără să ia vreo măsura. Dacă în ultima zi lucrătoare a lunii septembrie indicele a atins cota de 1,58%, el a sărit brusc la 1,71% în data de 2 octombrie, prima zi lucrătoare a lunii. Abia marţi, 3 octombrie, când indicele ajunsese la 1,80%, conducerea BNR a intrat în şedinţă pentru a lua măsuri de contracarare a creşterii. A fost o şedinţă în care a participat pentru prima dată şi un ministru de finanţe, care a recunoscut la intrarea în sediul BNR că a fost trimis de premierul Tudose pentru a vedea care sunt măsurile luate de guvernatorul Mugur Isărescu (foto).

Isărescu a prevăzut o scădere a dobânzilor, ne-am ales cu o creştere

Şedinţa a mai adus un element de noutate: guvernatorul BNR a recunoscut pentru prima dată că a plasat în piaţa bancară 9,3 miliarde de lei pentru a scădea criza de lichidităţi, din cauza căreia creştea indicele ROBOR. Totuşi intervenţia BNR nu a avut rezultatul scontat, rata scăzând uşor de la 1,80% la 1,78% în acea săptămână. Mugur Isărescu a explicat, imediat după şedinţa BNR din urmă cu o lună, creşterea spectaculoasă a indicelui prin faptul că „între datele de 20 şi 30 ale unei luni, banii pentru pensii şi salarii pleacă din conturile băncilor către trezoreria centrală, care este la banca naţională, rămânând astfel mai puţini lei în sistemul bancar. Aceşti bani se întorc în jurul datei de 5 ale lunii în conturile oamenilor, sub formă de salarii şi pensii, în acel moment valoarea lichidităţilor din piaţă revenind la normal”. Numai că în data de 5 octombrie, când guvernatorul BNR sugera că ROBOR va reveni la normal, indicele a început o nouă creştere, ajungând ieri la un maxim de 1,87%.

Ce este indicele ROBOR

Indicele ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele. Fiind o măsură reală, rezultată din operațiunile făcute în piață, ROBOR ar putea fi influențat de BNR prin scăderea ratei dobânzii de politică monetară, care să ducă la o scădere a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare a Băncii Centrale. Numai că dobânda de politică monetară e neschimbată din mai 2015, adică de peste doi ani.