Lipsa informaţiilor practice despre turismul în Capitală le dă dureri de cap provincialilor şi străinilor.
În cele mai importante puncte de trafic intern şi internaţional din Capitală, orientarea se face după spusele celorlalţi pasageri şi indicaţiile funcţionarilor de la birourile de informaţii. Bucureştiul nu are niciun oficiu de turism, iar indicatoarele către oraş şi centrul acestuia lipsesc cu desăvârşire în zona Gării de Nord, a Aeroportului Băneasa sau a Aeroportului „Henri Coandă“. Astfel, străinii şi provincialii au toate şansele să se rătăcească, să piardă timp sau sume enorme până ajung la destinaţia dorită. De la Gara de Nord, încotro? Departe de privirile agitate ale noilor veniţi în Capitală şi de droaia de cafenele, tonete cu ziare, farmacii, oficii de schimb valutar, frizerii şi săli cu jocuri electronice, spre ieşirea către strada Gării de Nord se află Biroul de relaţii cu publicul. De aici, călătorii pot primi gratuit o hartă a Bucureştiului. Cei mai mulţi aleg să o cumpere într-o altă versiune de la tonetele de ziare, cu 6 până la 30 de lei. Cu toate acestea, în birou nu se înghesuie mai nimeni, în vreme ce în faţa punctului de informaţ ii este o coadă permanentă. Solicitările vizează însă mersul trenurilor. Pentru a se orienta, cei din afara Bucureştiului întreabă trecătorii. „Nu apelez la biroul de informaţii pentru că doamnele de acolo mă expediază rapid şi mai stau şi la coadă pentru asta. Prefer să întreb oamenii din jurul meu şi, din vorbă în vorbă, ajung şi unde trebuie“, spune sibianul Anghel Tănase. Oamenii nu găsesc nici în afara gării alte repere de orientare. Indicatoarele plantate îi îndrumă către Giurgiu, Alexandria, Piteşti sau Olteniţa. Nimic despre centrul Capitalei. Aeroportul Băneasa, „o autogară“ Situaţia nu se schimbă nici pentru pasagerii de pe Aeroportul Băneasa. Aici, singurul loc de unde se pot obţine câteva indicii despre Capitală este biroul de informaţii, amplasat în sectorul „Plecări“ al aeroportului. Străinii pot primi aceeaşi hartă a oraşului, în limba română, cu traducere în limba engleză a secţiunilor.
Ajunsă din cursa Londra-Bucureşti pe aeroport, Jeanette Griffin consideră că „aeroportul nu e deloc primitor“. „Am senzaţia că cineva încearcă să îmi spună «Nu te vreau aici». Aştept zborul către Bulgaria şi cam asta a fost în România“. Colegul ei de zbor, David Berry, din Scunthorpe - Lincolnshire -, crede că „dacă lumea nu are acces la informaţii cu privire la ce merită să fie vizitat aici, e şi vina autorităţilor şi a privaţilor. Agenţiile de turism, dar şi celelalte servicii ar putea să se facă mult mai vizibile pe internet, spre exemplu. Eu unul nu am găsit nimic despre oraşul ăsta“. Actriţa şi cântăreaţa Ada Milea s-a aflat şi ea pe aeroport şi a subliniat diferenţele dintre cele două capitale europene. „Londra e plină de indicatoare cu o logică în amplasarea lor. Acolo e greu să se rătăcească un om“. Puncte comune Dacă peste tot în aceste locuri oamenii insistenţi pot obţine hărţi gratuite de la Ministerul Transporturilor, indicatoarele către centru lipsesc în toate cele trei mari noduri de transport intern şi internaţional din Capitală. De pe Aeroportul „Henri Coandă“, străinul îşi poate da seama încotro e oraşul numai dacă întreabă sau rulează spre stânga, pe DN 1, unde este amplasat la câteva zeci de metri un panou cu „Welcome to Bucharest“. Mai departe, pe terenul din faţa unei case, ascunse după un panou publicitar, câteva indicatoare au răsărit pentru a arăta în ce sens este Piaţa Victoriei, Romană sau Autostrada Bucureşti- Ploieşti. REACŢIE
„Probabil nu există, dar ce să faci cu ele?“ 
Cu privire la lipsa indicatoarelor către centru, din zona Aeroportului Băneasa, Cristian Petrescu, şeful Direcţiei dezvoltare turism a Capitalei, a declarat că acestea „probabil nu există, dar ce să faci cu ele? Există transport în comun“. Totodată, pentru promovarea turismului în Bucureşti, Cristian Petrescu informează că se vrea realizarea unui site: „Suntem în stadiul de colectare a informaţiilor şi de găsire a unui domeniu“. Cu privire la materialele informative pentru turişti, Petrescu a precizat că „în decembrie, anul trecut, a fost un investitor austriac, «Schubert and Franzke», care a dorit să facă gratuit 100.000 de exemplare de astfel de materiale, dar a impus o procedură de achiziţie aberantă şi s-a contramandat“.
Recomandările noastre
