Citeam zilele trecute că, în Marea Britanie, politologii își adaptează tehnicile din psihologie și neurologie pentru a înțelege mai bine modul în care luăm deciziile politice. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Essex, procesul rațional de gândire are un rol important în luarea acestor decizii, dar ultimul cuvânt îl au, totutși, emoțiile.
Procesul de vot prin poștă a început deja în referendumul privind independența Scoției, iar peste 10 zile electoratul din Scoția hotărăște dacă țara mai rămîne sau nu în Regatul Unit, alături de Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord.
Până acum totul părea doar un exercițiu de imaginație și un simplu joc politic, cu rezultate previzibile, dar cu cât se apropie ziua în care oamenii vor merge la vot, cu atât sondajele de opinie arată un rezultat mai strâns și nu atât de predictibil. Cel mai recent sondaj are chiar un rezultat suprinzător: în premieră numărul celor care ar vota „pentru” independență este mai mare decât al celor ce se pronunță „împotrivă” (51% față de 49%). Cu o precizare: sondajul nu-i ia în considerare pe cei indeciși.
Campaniile pro și contra s-au intensificat pe ultima sută de metri și au început să curgă promisiunile electorale – guvernul face tot posibilul ca scoțienii să rămână în Regat, oferind mai multă putere autorităților locale. Piața financiară este clar afectată de rezultatele sondajului respectiv, valoarea lirei sterline scăzând, luni, cu 1,3% față de dolarul american, până la un nivel record de 1,61 dolari, iar acțiunile unor firme scoțiene importante au avut aceeași soartă la bursă.
Ne puteți urmări și pe Google News
Alegătorii vor merge în 18 septembrie la urne și vor răspunde la o singură întrebare, foarte simplă: „Scoția ar trebui să devină o țară independentă?” - da sau nu. Evident, liderii europeni care se confruntă cu mișcări separatiste în propriile țări critică organizarea refrendumului. De pildă, premierul spaniol Mariano Rajoy insistă că Scoția nu va deveni, automat, membră a UE.
Problemele imediate vor fi nu doar de organizare politică și administrativă, ci în primul rând economice. Cancelarul britanic a spus clar că Scoția independentă nu va putea utiliza lira sterlină ca monedă națională și rămîne de văzut dacă țara va fi pregătită să adere la euro sau nu. Vor vota „da” cei care cred că economia Scoției o va duce mai bine și, pentru că sunt mai de stânga, susținătorii independenței spun că țara lor trebuie să-și gestioneze singură afacerile, fără a fi legată de restul Marii Britanii. Așa ar urma să existe o bunăstare mai mare, o cultură mai deschisă față de imigranți, departe de politicile de austeritate ale guvernului de la Londra, dominat de conservatori.
Cei „pro” cred că resursele din Marea Nordului și flexibilitatea unei țări mici vor permite Scoției să aibă performanțe în economia mondială. Cei care se opun tind să creadă, însă, că aceste bogății din Marea Nordului sunt supraevaluate și se tem de schimbarea monedei naționale. Opozanții consideră că momentul ales în istorie este unul nefericit, pentru că în interiorul UE tendința este de a dărâma granițele naționale, nu de a le construi.
Rămâne de văzut dacă scoțienii vor decide cu mintea sau cu inima. Cert este că în cazul, puțin probabil, în care vor spune „da” independenței, vor simți pe propria piele că înființarea unui nou stat, funcțional, pe harta lumii nu este joacă de copil și presupune costuri ridicate.
Recomandările noastre
