Banca Națională a României (BNR) a decis, pentru prima dată în ultimii zece ani, să ia o măsură cu efecte directe asupra creditării, limitând procentul din salariu până la care rata lunară poate merge.

Dacă efectele asupra populației și firmelor, luate individual, sunt ușor de anticipat, în ceea ce privește măsura în care economia, în ansamblul ei, va resimți decizia BNR lucrurile sunt ceva mai complicate.

Creșterea economică, de care se leagă actuala conducere a țării pentru a arăta că România este „tigrul Europei”, este unul dintre indicatorii care ar putea să rezoneze la mutarea BNR.

Pe de o parte, Banca Națională afirmă, clar și răspicat, că impactul asupra creșterii economice va fi unul „nesemnificativ”.

Totuși, structura economiei României sugerează că impactul ar putea fi unul care să conteze. Datele oficiale ne arată că, în ultimii ani, peste 90% din creșterea economică a venit exclusiv din consumul privat.

Adică plusul de venituri ale firmelor sau de încasări bugetare a fost generat aproape integral de cumpărăturile făcute de populația României. În 2017, de exemplu, din creșterea de 7% a PIB, 6,4% a venit din consumul privat. Practic, industria și agricultura, la un loc, au adus de nouă ori mai puțin decât consumul.

Iar consumul individual depinde, în România, de credit și nu doar în ceea ce privește achiziția de bunuri scumpe, cum sunt locuințele sau automobilele, ci și în cazul cheltuielilor mici, inclusiv a cumpărăturilor de zi cu zi.

 

Comerțul cu produse comune va fi afectat

Noul regulament privind creditarea, așa cum spune BNR, vrea „să protejeze populația cu venituri medii și sub media pe economie”. În traducere, aceasta înseamnă că populația cu venituri mici va avea acces mai greu la împrumuturi. Iar tocmai această categorie de populație formează masa clienților Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN). IFN-urile sunt acele firme care acordă credite de valoarea mică și foarte mică, la costuri foarte mari. Provident sau Easy Credit sunt două exemple. La aceste firme apelează, de cele mai multe ori, oameni care nu doar că au venituri mici , dar au și împrumuturi la bănci. Ei depind de împrumuturi inclusiv pentru viața de zi cu zi, cumpărături de alimente sau haine, de exemplu.

În cazul clienților IFN, dar și al celor care au luat de la bănci carduri de cumpărături sau carduri de credit, gradul de îndatorare, adică procentul ocupat de ratele lunare în venituri, este de 60%, în medie. Adică 60% din ce câștigă ei lunar merge către rate. Noul regulament BNR spune că ratele lunare nu vor mai putea depăși 40% din salariu. În aceste condiții, majoritatea celor care vor vrea să apeleze la un IFN sau își vor dori un card de credit ori un card de cumpărături nu se vor mai califica.

Studiile de piață arată că sumele contractate de la IFN-uri merg, aproape integral, către consumul de zi cu zi și către achiziția de produse de valoare medie cum sunt electrocasnicele, ceea ce înseamnă că limitarea creditului va avea un impact asupra hipermarketurilor, adică cei mai mari angajatori din România, dar și asupra retailerilor de electrocasnice. Cum comerțul reprezintă nu mai puțin de 18% din întegrul PIB al României, efectele vor fi vizbile și în ceea ce privește creșterea economică.

 

Se va simți și în imobiliare

De partea cealaltă, românii utilizează creditele bancare pentru a își cumpăra bunuri de valoare mai mare, cum sunt locuințele sau automobilele. Dacă în cazul mașinilor efectul chiar nu este de luat în calcul, având în vedere că leasingul este forma dominantă de finanțare, în cazul imobiliarelor limitarea se va simți. Aceasta mai ales că regulamentul BNR vine într-o perioadă în care și dobânzile au crescut mult, iar programul Prima Casă se așteaptă să fie desființat, adică accesul la credite va fi mai dificil.

„Cred că este o măsură de reglare. Întotdeauna după astfel de măsuri apar și fluctuații în piață. Dar nu e cazul să ne gândim la efecte masive. Probabil va exista un blocaj psihologic care se va disipa, însă, în câteva luni. Sunt multe voci care propovăduiesc picajul punând în context apariția regulamentului BNR cu creșterea ROBOR și cu eventuala dispariție a programului Prima Casă. Nu cred că este cazul. Scăderile din ultimele luni sunt mai degrabă contextuale. Există foarte multe proiecte care sunt încă în faza de construcție. Acolo sunt locuințe deja contractate, dar care vor fi înregistrate abia când construcția este finalizată. Iar în ceea ce privește Prima Casă este oricum vizibilă o mutare a preferințelor către creditele ipotecare clasice, dar și o schimbarea a preferințelor oamenilor, care nu mai vor neapărat locuințe sub 60.000 de euro”, Gabriel Voicu, expert imobiliar, unul dintre cei mai cunoscuți vânzători din domeniu.

 

Cât iei acum și cât vei putea lua după

Regulamentul BNR are și cel puțin un aspect pozitiv. Oamenii își vor putea calcula, singuri, fără mari eforturi, creditul maxim pe care îl pot lua. Aceasta se întâmplă pentru că gradul de îndatorare va fi calculat raportat strict la veniturile nete, fără alte ajustări. În prezent, băncile calculează gradul de îndatorare după ce scad din veniturile nete o sumă considerată suficientă pentru „cheltuieli de subzistență” și după ce ajustează veniturile în funcție de riscul de dobândă sau riscul de scădere. De la 1 ianuarie va fi mult mai simplu.

Pe de altă parte, raportat la datele de acum, creditele vor fi mai greu de contractat. Acum, gradul mediu de îndatorare este de 47% pentru creditele ipotecare și 45% pentru cele de consum. De la 1 ianuarie, el nu va putea trece de 40%, adică, pe medie, românii se vor putea împrumuta mai puțin sau chiar deloc.

De exemplu, o persoană cu venituri nete de 3000 de lei poate plăti acum o rataă de până la 1.413 lei, iar de la 1 ianuarie va putea plăti doar 1.200 de lei. În termenii unui credit ipotecar, aceasta înseamnă că el va putea lua maximum 270.000 de lei, față de 320.000 de lei.

 

Cum, când și cui se aplică noile reguli

● Noul regulament BNR își va face efectele de la 1 ianuarie 2019

● Rata maximă pentru creditele în lei nu va putea fi mai mare de 40% din salariu/venituri

● Doar în cazul creditelor care sunt folosite pentru achiziția primei locuințe a solicitantului, rata poate merge la 45% din salariu

● Rata maximă pentru creditele în valută nu va putea depăși 20% din salariu/venituri

● Regulile nu se aplică pentru persoanele care își refinanțează un credit deja existent. Atenție, refinanțarea trebuie să fie în sumă mai mică sau egală cu soldul creditului deja existent

● Pentru 15% din portofoliul de clienți noi, băncile au dreptul să acorde credite fără a ține cont de noul regulament. Această regulă este valabilă doar în cazul solicitanților cu salarii peste salariul mediu pe economie