Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, care a permis inițial demonstrațiile împotriva guvernului său, a întors foaia, așa că în ultimele zile poliția a intervenit și a arestat peste 240 de protestatari a căror principală nemulțumire este o nouă taxă care li se va percepe șomerilor.
Lukașenko a declarat luni că în spatele protestelor din țara sa se află o putere străină. Potrivit președintelui aflat la putere de peste două decenii, o "coloană a cincea" finanțată și sprijinită din Occident încearcă destabilizarea Belarus, unde au avut loc demonstrații în ultimele săptămâni.
"Ne putem descurca. Nu e o problemă", a susținut Lukașenko. El s-a arătat totuși mai preocupat de tulburările pe plan intern decât de desfășurarea de trupe NATO lângă frontieră.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko s-a declarat, în luna ianuarie, solidar cu „fraţii ucraineni“, care, în opinia sa, luptă pentru independenţa lor, şi a atras atenţia că un scenariu ca cel din Ucraina nu ar trebui să se repete în ţara sa. Unii experţi apreciază însă că Vladimir Putin este foarte aproape de repetarea scenariului în cazul peninsulei Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în martie 2014.
Potrivit lui Lukaşenko, supranumit „ultimul dictator al Europei“, belaruşii şi-au obţinut foarte uşor independenţa în comparaţie cu alte popoare şi trebuie să evite un conflict militar. Aceste declaraţii, prezentate de agenţia Belta, nu sunt făcute întâmplător. Ele vin în contextul răcirii relaţiilor între Aleksandr Lukaşenko şi omologul său rus Vladimir Putin şi înmulţirii zvonurilor precum că Rusia este pregătită să absoarbă oricând Belarusul. Analiştii spun că Rusia s-a implantat treptat şi sigur în Belarus în cei 25 de ani de la căderea Uniunii Sovietice, iar Lukaşenko se simte captiv şi caută alternative.
În ultimii doi ani, Aleksandr Lukaşenko a întreprins mai multe acţiuni de deschidere faţă de Europa, acceptând eliberarea ultimilor deţinuţi politici şi eliminând vizele pentru 80 de ţări, inclusiv pentru cele membre UE.
Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko are o avere personală estimată la 9 miliarde de dolari, conform unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks și publicate de The Guardian în 2010.