La Ierusalim, porțile Bisericii Sfântului Mormânt au rămas închise luni pentru a doua zi consecutivă și nu există semne într-un protest unic în istorie.

Bisericile Catolică, Greacă ortodoxă și Armeană apostolică vor ca prin acest gest să denunțe „un atac sistematic și fără precedent împotriva creștinilor din Țara Sfântă”, după ce autoritățile israeliene au hotărât de curând să taxeze proprietățile acestora și să promoveze o lege care deschide calea spre exproprierea lor.

Biserica Luterană a Mântuitorului, situată nu departe de Mormântul Sfânt, și-a închis și ea porțile luni în semn de solidaritate cu celelalte biserici creștine.

Fratele Francesco Patton, Custode al Țării Sfinte și gardian franciscan al Sfântului Mormânt a detaliat pentru Le Figaro cauzele acestui conflict neobișnuit.

Bisericile creștine prezente la Ierusalim evită în general să intre într-o confruntare directă cu autoritățile israeliene. Ce v-a determinat acum să luați această decizie încârcată de simbolistică?

Simțim că autoritățile israeliene, în anumite aspecte, nu respectă prezența noastră în Țara Sfântă. În declarația comună pe care cele trei biserici ale noastre au dat-o publicității duminică, insistăm asupra a două probleme distincte.

Primul este cel al taxelor. Nu refuzăm să plătim taxe din principiu, însă relațiile noastre cu autoritățile sunt reglementate de un statu quo care datează din epoca otomană și a fost respectat pe rând de britanici, de iordanieni și de statul Israel. Acest acord prevede ca bisericile noastre să nu plătească taxe pentru proprietățile lor, deoarece ele îndeplinesc printre altele o misiune socială. Dacă unii vor modificarea acestui statu quo, este important ca schimbările să fie înțelese și acceptate de toate părțile.

Al doilea motiv de preocupare este un proiect de lege care vizează exclusiv terenurile care aparțin bisericilor. Titlul său însuși îi arată natura discriminatorie. Remarc de altfel că examinarea de către Knesset a acestui text trebuia să aibă loc duminică și că a fost amânată.

Pelerinii și turiștii din lumea întreagă s-au lovit duminică și luni de ușile închise de la Sfântul Mormânt. Cât vor rămâne ele închise?

Așteptăm să vedem cum va evolua situația. Vă amintesc că bisericile noastre au dat publicității în cursul ultimelor luni două declarații avertizând limpede împotriva proiectelor autorităților israeliene. Din păcate, cuvintele noastre au fost în van așa că am fost constrânși să acționăm.

Evident, nu este o decizie ușoară, în primul rând pentru că afectează numeroși pelerini și toată lumea este conștientă că nu vom putea menține Biserica până la Paști.

Însă ni se pare obligatoriu ca arătăm că luăm lucrurile foarte în serios. Așteptăm acum un semn din partea autorităților și cerem ca toate Bisericile să fie implicate în discuții, căci fiecare este interesată de rezultatul acestora.

Cine decide modul în care această mișcare de protest va continua?

Cele treisprezece Biserici din Țara Sfântă au convenit să se întâlnească marți dimineață la ora unsprezece pentru a discuta modul de continuare a evenimentelor. Fuecare dintre ele a dat până acum dovadă de o mare solidaritate și este esențial să continuăm a vorbi toți aceeați limbă.

Mișcarea noastră nu este îndreptată împotriva statului Israel, însă a venit timpul ca liderii săi să recunoască contribuția noastră la viața locală. Doar în Orașul Vechi al Ierusalimului, Custodia Țării Sfinte pune peste 300 de locuințe la dispoziția familiilor creștine, care, majoritatea, nu au mijloace pentru a-și plăti cazarea.

Îndeplinim astfel o misiune care, dacă noi nu am fi aici, ar cădea pe umerii municipalității. Această realitate trebuie luată în considerare în cântărirea propunerii de taxare a Bisericilor.

***

Într-un comunicat comun, dat publicității duminică, Teofil al III-lea, Patriarhul grec ortodox al Ierusalimului, Nurhan Manugian, omologul său armean și Francesco Patton au justificat „decizia fără precedent” de a închide ușile Bisericii Sfântului Mormânt, ca răspuns „la campania sistematică împotriva Bisericilor și comunităților creștine din Țara Sfântă” dusă de Israel.

Noile taxe nu vor afecta bisericile, sinagogile și moscheile, a asigurat Nir Barkat, primarul Ierusalimului, ci doar „clădirile lor comerciale”.

Dacă propunerea de taxare va fi aplicată, Bisericile vor avea de plătit arierate stabilite la 152 de milioane de euro. Conturile bancare ale mai multor biserici au fost deja blocate.

Al doilea motiv de protest este și mai acut: proiectul unei legi prin care statul Israel ar primi dreptul de a expropria orice bun funciar bisericesc din Ierusalim și care a fost vândut unor societăți private din 2010 încoace.

Prezentat în iulie 2017 în Knesset, proiectul încearcă să răspundă îngrijorărilor locatarilor israelieni din clădiri construite pe terenuri ce aparțineau Bisericii Grecești Ortodoxe și care au fost vândute de curând unor promotori privați. Or, nimeni nu știe dacă contractele vor fi reînnoite de noii proprietari și sub ce condiții.