Guvernul trebuie să organizeze un nou scrutin pentru a fi aleși 28 de primari, 19 parlamentari și trei președinți de Consilii Județene
Guvernul trebuie să organizeze alegeri parțiale acolo unde locurile au rămas vacante, urmare a decesului, a problemelor cu legea ale aleșilor locali sau a demisiilor.
Surse guvernamentale au declarat pentru EVZ că alegerile parțiale ar putea fi organizate la sfârșitul lunii martie, variantele vehiculate fiind 22 sau 29 martie.
Contactat de EVZ, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, a afirmat că nu este exclus ca subiectul alegerilor parțiale să se regăsească pe ordinea de zi a ședinței de guvern de astăzi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Copreședintele PNL Alina Gorghiu i-a trimis, ieri, premierului Victor Ponta un ultim avertisment, o scrisoare deschisă, în care îi cere să decidă organizarea alegerilor parțiale, în caz contrar PNL va ataca în contencios administrativ acest refuz. „Aș prefera să reveniți în legalitate, așa cum vă solicităm de la începutul anului, să nu mai pierdem timpul cetățenilor. Înainte de a apela la justiție, fac o ultimă încercare de a vă convinge să respectați legile și Constituția”, a anunțat Gorghiu în scrisoarea deschisă.
Consilii Județene conduse de interimari
Până în acest moment sunt trei Consilii Județene conduse de interimari, însă lista ar putea fi mult mai lungă având în vedere că există președinți de CJ arestați preventiv sau la domiciliu. Cu toate acestea, doar unul a renunțat la funcție. Este vorba de Horea Uioreanu, de la CJ Cluj, care a demisionat în luna octombrie, după ce a fost arestat preventiv pentru fapte de corupție.
Alte două Consilii Județene au rămas la sfârșitul anului trecut fără președinte, după ce Culiță Tărâță, de la CJ Neamț, și Ion Cîlea, de la Vâlcea, au decedat. Alegeri parțiale pentru șefia CJ ar trebui organizate și la Hunedoara, unde președintele suspendat, Mircea Moloț, își va pierde funcția după ce a fost declarat incompatibil definitiv și irevocabil de magistrații ICCJ. Alegeri parțiale ar putea fi organizate și în Brașov, Mehedinți, Brăila sau Constanța, unde șefii de CJ au probleme cu legea și sunt, fie arestați preventiv, la domiciliu sau așteaptă sentințe definitive.
Alegeri și la primării
Un număr de 28 de localități nu au în acest moment primar. Guvernul trebuie să organizeze alegeri în trei municipii reședință de județ și 25 de comune. La Sibiu postul a rămas vacant după ce fostul primar, Klaus Iohannis, a câștigat alegerile prezindețiale. La Târgoviște, scaunul de primar a rămas liber după ce Gabriel Boriga a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Un alt post de primar rămas vacant în urma unei condamnări definitive este la Râmnicu Vâlcea. Magistrații Curții de Apel București l-au condamnat, în martie 2014, pe Emilian Frâncu la patru ani de închisoare în dosarul în care este acuzat de luare de mită.
În Parlament, 19 fotolii lăsate libere
Alegeri parțiale trebuie organizate și pentru 11 deputați și 8 senatori. Locurile acestora au devenit vacante în urma unor condamnări definitive sau demisii. Sorin Roșca Stănescu și-a pierdut scaunul de parlamentar după ce a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare. Tot în urma unei condamnări, a demisionat și deputatul Miron Mitrea. Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam au renunțat și ei la funcții după ce DNA a început urmărirea penală în dosarul retrocedărilor ilegale. De asemenea, George Scutaru a demisionat din Parlament pentru a deveni consilierul președintelui Klaus Iohannis.
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
