Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinilor și are loc la 40 de zile după Paște. Marea sărbătoare amintește de ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a înălțat la Ceruri de pe Muntele Măslinilor.
Înălțarea Domnului. Timp de patruzeci de zile după Învierea Sa, Domnul Iisus Hristos a rămas cu ucenicii Săi, învăţându-i şi pregătindu-i să devină propovăduitori iscusiţi ai Evangheliei. Apoi, s-a înălţat la cer, promiţându-le că îl va trimite pe Mângâietorul, Duhul Adevărului, care s-a pogorât asupra ucenicilor la zece zile după plecarea sa.
Joi, 6 iunie, ortodocșii sărbătoresc Înălțarea Domnului
În a şasea săptămână de la Sfintele Paşti, Biserica sărbătoreşte Înălţarea la cer a Domnului Hristos. Înălţarea Domnului are loc la 40 de zile după sărbătorile pascale. Având în vedere că Paștele a fost sărbătorit de românii ortodocși în ziua de 28 aprilie, Înălțarea va avea loc pe 6 iunie. Aceasta este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a înălțat la Ceruri.
Înălțarea Domnului este una dintre sărbătorile cu dată schimbătoare din calendarul creștin ortodox. Înălțarea Domnului va fi prăznuită pe 6 iunie, iar salutul pe care creștinii îl schimbau la Paște ,,Hristos a Înviat”, iar interlocutorul răspundea cu ,,Adevărat a înviat”, va fi acum ,,Hristos S-a Înălţat”, iar răspunsul va fi ,,Adevărat S-a Înălțat”.
Iisus a fost trimis de Tatăl în lume, unde a stat timp de 40 de zile pe pământ. Înălţarea lui Iisus a fost răsplata pentru smerenia Sa. El a ales să fie om, deși era Dumnezeu. A ales să fie slujitor și a ascultat de Dumnezeu chiar și în clipa în care a fost răstignit pe Cruce.
Tradițiile și obiceiurile pe care românii le păstrează pentru această zi sfântă
Cum se întâmplă şi la alte sărbători mari, mulţi obişnuiesc să ţină trei zile de sărbătoare, începând cu ajunul, adică miercuri, zi de post, continuând cu vineri, altă zi de post. Există locuri în care aceste zile sunt numite, amuzant, „Bălţatele”, pentru că oamenii s-au obişnuit să muncească miercuri dimineaţă, începând sărbătoarea abia de după-amiază, iar vineri după prânz să lucreze. De aceea sunt „bălţate”, căci au şi părţi de sărbătoare, şi părţi de zile de lucru. De Bălţate nu e bine să munceşti, ai voie doar să culegi ierburi de leac.
Tradiția spune că cine moare în această zi va ajunge în Ceruri. Aceasta este ultima zi din an în care se mai roșesc ouă. De asemenea, creștinii poartă flori de nuc la brâu, așa cum a avut și Hristos când s-a înălțat, iar vitele se bat cu leuștean ca să se îngrașe. Tot în aceasta zi se împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele celor morți. Credința spune că în această zi și sufletele celor adormiți se înalță la cer și trebuie să aibă merinde la drum.
Ce nu este voie să faci în ziua marelui praznic
De Înălţarea Domnului nu este bine să te cerți cu semenii tăi sau să porți ură. Tradiţia spune că niciun obiect din casă nu se înstrăinează şi nu se împrumută bani. Un alt obicei este că nu se dă foc din casă ca să nu ai inimă rea în gospodărie.
Nu numai oamenii se bucură de această zi, ci şi caii. Ei au fost pedepsiți de Maica Domnului pentru lăcomie. Legendele spun că Maica Domnului, după ce l-a născut pe Domnul Hristos, neavând unde-l pune, l-a înfășat şi l-a pus în ieslea lui Crăciun, lângă cai şi boi.
Boii au mâncat cât au mâncat, apoi, săturându-se, s-au culcat şi au prins a rumega. Dar caii, lacomi, au mâncat nu numai fânul din iesle, ci şi pe cel sub care Maica Domnului îl ascunsese pe Domnul Iisus, ca să nu-l găsească Irod.
Mâhnită, Maica Domnului le-a menit ca, într-un an, să nu se mai sature decât în ziua de Înălțare, şi atunci numai vreme de un ceas. Astfel că oamenii au numit ziua Paştile cailor, dar, pentru că o oră nu înseamnă mare lucru, „la Paştile Cailor” a ajuns să însemne, în viaţa de zi cu zi: „Niciodată”.
Sursa: crestinortodox.ro.