Potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României (ICCJ), inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) nu mai pot ataca deciziile procurorilor de neîncepere a urmăririi penale sau netrimitere în judecată. Sau cum au schimbat Mircea Geoană şi Robert Negoiţă practica judiciară în România.
Inspectorii ANI rămân fără încă o cale de atac. Astfel, magistraţii Curţii Supreme au decis că inspectorii de Integritate nu mai pot contesta la instanţă deciziile procurorilor de neîncepere a urmăririi penale sau netrimitere în judecată, dispuse în dosarele în care au fost sesizaţi de ANI.
Înalta Curte a fost sesizată de procurorul general al României, care a promovat un recurs în interesul legii, în sensul unificării practicii judiciare. Recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a survenit unor decizii contradictorii ale instanţei, pe cazuri identice.
Astfel, dacă în majoritatea cauzelor, instanţele au admis contestaţiile depuse de ANI împotriva soluţiilor de NUP dispuse de procurori, în cazul lui Mircea Geoană şi Robert Negoiţă s-a întâmplat exact invers. Sesizând discrepanţa, procurorul general a solicitat Curţii Supreme să unifice practica. Numai că, Înalta Curte a decis ca niciuna dintre contestaţiile ANI să nu mai fie admise, pe viitor.
Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, declară că "decizia ICCJ este cel puţin inedită, atâta timp cât accesul la justiţie este liber şi garantat prin Constituţie, fie instituţional, fie individual. Aşteptăm motivarea deciziei, dar este inadmisibil ca o instituţie a statului român, titulară a unei plângeri penale, să nu poată contesta, în instanţă, o soluţie dispusă de un procuror".
Recomandările noastre
