Primarul liberal Marcel Romanescu, cunoscut și ca Messi de la Târgu Jiu a declarat la un post de radio local că polițiștii locali păzesc un bolovan.
Declarație fără precedent din partea unui primar în legătură cu operele lui Constantin Brâncuși. Problema principală este că declarațiile vin din partea primarului din Târgu Jiu, Marcel Romanescu. Politicianul a declarat la un post de radio local că bugetul primăriei este afectat din cauza operelor lui Brâncuși pe care polițiștii locali trebuiesc să le păzească. Acesta a declarat că sunt necesari oameni în plus care să pazească un "bolovan".
Ce a declarat primarul de la Târgu Jiu
„Una e să stai 24 de ore lângă un bolovan, alta este să relaționezi în fiecare zi cu cetățenii din oraș”, a spus primarul la o emisiune radio.
Liberalul Romanescu a adăugat că nu exclude ca toate obiectivele importante din oraș să ajungă să fie păzite de o societate privată. A și explicat de ce salariile sunt la jumătate în privat față de cât încasează polițiștii locali și, în acest fel, ar aduce și economii importante la bugetul local.
Ne puteți urmări și pe Google News
Operele lui Brâncuși
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.
Prima lucrare a lui Brâncuși
În 1903 primește prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris. Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte ca să înceapă lucrul, iar a doua tranșă după ce Brâncuși a terminat bustul.
Când a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în fața consiliului, dar recepția a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cerând micșorarea nasului, și de asemenea păreri diferite în legătură cu poziționarea epoleților. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înțelege sculptura, Brâncuși pleacă din sala de ședințe în mirarea tuturor, fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos.
Recomandările noastre
