Bariera în domeniul comunicării rămâne cel mai serios obstacol identificat în educația și progresul unei națiuni. În particular, în lumea medicală, criza în comunicarea medic – pacient rămâne sursa cea mai serioasă de acuzații de malpraxis În baza celor de mai sus, în ultimii trei ani, SNSPA și AREPMF au derulat un Proiect special axat pe dezvoltarea Comunicării în domeniul medical. Școala de Jurnalism Medical – Ediția I – a reunit public din domenii aparent independente: specialiști în domeniul comunicării, decidenți, reprezentanți Media, medici din diverse specialități. Conceptul care a stat la baza construcției acestui eveniment ține de domeniul responsabilității sociale a fiecărui membru față de Comunitatea căreia îi aparține. O radiografie simplă a societății românești va evidenția, chiar și pentru o persoană neavizată, carențele severe pornite de la o comunicare defectuoasă. Știrea – produsul finit mediatic al unei situații de criză, a ajuns să reflecte parțial situațiile reale, în mod echidistant. Nevoia de informare a populației este una reală. Curentul de opinie de care presa devine în mod direct responsabilă, prin furnizarea de știri – la fel. Accentul pe spectaculos, pe vandabil de moment, fără a realiza impactul avut asupra imaginii unui corp de profesioniști pe termen mediu și lung, întunecă de multe ori rolul de educare, informare corectă și transparentă pe care Media – a 4-a putere într-un Stat de Drept – îl are. Obiectivul major al Școlii de Jurnalism Medical a rămas constituirea de echipe interdisciplinare antrenate în procesul de analiză, generarea și transmiterea unor modele de comunicare viabile, implementabile în practica oricărei specialități, în situații de criză. Este nevoie în România, mai mult ca oricând, de jurnaliști specializați în domeniul medical. Nu poate fi înțeleasă nevoia care a generat starea de criză din orice domeniu, dacă nu pot fi înțelese cauzele care au dus acolo. Tratarea efectelor nu vindecă originea bolii societății românești: suspiciunea, neîncrederea, lipsa de profesionalism. La masa discuțiilor au fost deopotrivă formatorii în domeniul comunicării, decidenți, jurnaliști și medici practicieni. S-au atins probleme dureroase care țin de gestionarea unor situații cu care se confruntă zilnic medicii de familie și în mod deosebit pacienții lor.

Printre invitații a căror prezență a onorat auditoriul dezbaterii, s-au numărat:

Prof. Dr. Alina Bârgăoanu – Decan Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA Prof. Dr. Diana Păun – Consilier de Stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administrația Prezidențială. Dr. Vasile Cepoi – Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) Prof. Univ. Dr. Dumitru Borțun – Profesor Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA Acad. Prof. Dr. Adrian Restian – Președintele Societății Academice de Medicină a Familiei Prof. Dr. Radu Vlădăreanu – Șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti, președinte al Societății de Obstetrică și Ginecologie din România Sl. Dr. Mircea Ovidiu Denis Lupușoru – Manager Spitalul Clinic Colțea Lector Univ. Alina Duduciuc – Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA Echipa AREPMF: Dr. Valeria Herdea, Dr. Raluca Ghionaru, As. Univ. Dr. Claudia Felicia Pop, As. Univ. Asoc. Dr. Emiliana Costiug, Dr. Liliana Chițanu, Dr. Ileana Brînză, Dr. Carmen Mirăuță, Dr. Petruța Tarciuc, Dr. Simona Cioc, Dr. Crenguța Lanbă, Dr. Laura Comnea, Dr. Mirela Ștefan. Reprezentanți Media Reprezentanți ai Partenerilor Educaționali: Sanofi, Nestle, Boiron, Dr. Phyto

Când, cum, în ce mod se transmit știrile, cât reflectă realitatea și ce efect vor avea în perspectivă, cât de mult va fi afectată populația care primește știrea, cât își va pierde încrederea în specialiștii formați în ani grei și duri de muncă și învățătură susținută – în cazul știrilor care vin din domeniul medical – sunt doar câteva întrebări pe care orice om de bună credință și le-ar putea pune. Cum va evolua starea de sănătate a unei populații care nu va mai fi la fel de compliantă la recomandările medicului, cum vom face față situației actuale, în care se acceptă cu ușurință „consilierea” venită din partea unor persoane neavizate în domeniul medical?

Prof. Dr. Diana Păun – Consilier de Stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administrația Prezidențială: „Comunicarea de bună calitate, ascultarea activă, feedback-ul constructiv, constituie baza procesului educațional într-o societate puternică. Educația pentru sănătate – reprezintă fundamentul creșterii și educării unei generații sănătoase – obiectiv esențial al Administrației Prezidențiale. Implicarea în viața socială și asumarea responsabilităților sociale care revin fiecărui membru al unei comunități, rămân soluții eficiente în progresul unei societăți.”

Dr. Raluca Ghionaru – Coordonator regional AREPMF: “Comunicarea corectă, completă, bazată pe date reale sau fundamentate știinșific, reprezintă o pârghie importantă în procesul de creștere a încrederii populației în corpul medical și în progresele medicinei. Un parteneriat permanent între specialiștii din sănătate, decidenți și reprezentanții media poate contribui la educația pentru sănătate în rândul populației, astfel încât să asigurăm succesul prevenției, fie prin vaccinare, fie prin stil de viață sănătos, alimentație sau exercițiu fizic.”

Dr. Valeria Herdea – Președinte AREPMF: „Știrea este o „pâine vie”, hrana cotidiană pentru fiecare dintre noi – aceasta este o realitate pe care nu o putem nega.

Orice știre legată de decizia parentală de a-și vaccina copilul, devine o situație de criză, între susținătorii atitudinii preventive bazate pe evidențe științifice și susținătorii fanatici ai conceptului „pro-boală”. „Bătălia” în sine, are ca rezultat în cazul fericit, protejarea Vieții copilului de boli infecțioase cu risc vital și, în cazul mai puțin fericit: boala. Criza reală o constituie orele lungi de așteptare ale pacienților în sistemul medical pentru a clarifica situația medicației fără de care nu pot supraviețui, criza generată de un sistem informatic neperformant sau de drumurile nesfârșite ale aceluiași pacient, impuse aberant de legi scrise neprofesionist. Reală este tensionarea relației medic-pacient și așa problematică din pricina timpului scurt avut la dispoziție în cadrul unei consultații. Reale sunt și datele Colegiului Medicilor din România, privitoare la situația în care a ajuns personalul medical din asistența medicală primară: peste 55% dintre medici suferă de sindrom de burnout, peste 50% dintre medicii din România sunt trecuți de 45 de ani, în ultimii 10 ani au emigrat aproximativ 25% dintre medici, avem colegi care au lucrat peste 40 de ani în Slujba semenilor lor și acum primesc o pensie umilitoare, care nu le permite nici măcar întreținerea zilnică și medicația cronică.”

Întrebare retorică: Criza a devenit un mod de viață al românului sau viața noastră de români a devenit un pasaj dureros între două crize succesive și absența oricărei soluții viabile de ieșire din această nesfârșită criză la orizont. Quo vadis Domine?

Te-ar putea interesa și: