Politica
În premieră, o comisie a Consiliului Europei se întrunește în România. Reuninea dă curaj maghiarilor
Comisia de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei se va reuni, în premieră în România, între 30 și 31 mai 2018, la Băile Bálványos, la invitația Consiliului Județean Covasna. În prima zi va avea loc reuniunea comisiei de specialitate, iar în a doua zi se va desfăşura conferinţa internaţională intitulată „Utilizarea limbilor în administrațiile locale și regionale”. În cadrul reuniunii comisiei de specialitate de la Bálványos, se desfăşoară pregătirea raportului privind utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale.
Grüman Róbert, vicepreşedintele CJ Covasna, care îndeplineşte anul acesta şi funcţia de vicepreşedinte al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, a vorbit despre avantajele dezvoltării unui sistem relaţional european în cadrul acestui for comunitar. „Eu consider că rolul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei se consolidează, deoarece este vorba de cinci sute de regiuni. Concepţia potrivit căreia unele aspiraţii regionale ar constitui o ameninţare la adresa structurilor statului este incorectă iar în cadrul Congresului există, de asemenea, un consens în ceea ce priveşte necesitatea unui dialog la nivel regional. Prin ignorarea problemei Ţinutului Secuiesc se împiedică dezvoltarea și a celorlalte regiuni din România, dar cu toate aceste se alege mai degrabă trecerea sub tăcere, pentru ca acest aspect să nu constituie un precedent. Acesta este motivul pentru care, în România, nu există regiuni puternice, ceea ce reprezintă şi un dezavantaj economic”, a arătat vicepreşedintele CJ Covasna.
Statul român se împotrivește cu încrâncenare comunității maghiare
Președintele CJ Covasna, Tamás Sándor, susține că opinia publică internațională nu cunoaște situația reală din România. „Prin acest eveniment dorim să informăm opinia publică internaţională că deși în plan extern statul promovează, în contextul diferitelor legi, cât de bine a rezolvat România situaţia minorităților naţionale, însă noi, cei care ne confruntăm, în practică, cu această situație, avem o părere diferită. Dacă nu vom fi noi cei care să formulăm modul în care vrem să trăim și să ne stabilim, să realizăm obiectivele noastre în administraţiile locale şi regionale, o vor face alții pentru noi. Experienţele din ultimii o sută de ani demonstrează că modul în care alţii doresc să trăim ar însemna dispariția noastră”, a spus el.
Întrunirea Comisiei de Guvernanță a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei în România este o premieră. „Organizarea unor astfel de evenimente este firească, face parte din normalitate deoarece diferitele organisme ale Consiliului Europei efectuează în mod regulat vizite în numeroase state membre ale Europei şi sunt bine primite de autorităţile locale şi guvernele respective. La noi, însă, un astfel de eveniment nu este văzut cu ochi buni de către autorități deoarece evocă probleme sensibile şi incomode pentru statul român”, a arătat Vincze Loránt, președintele FUEN. Potrivit acestuia, România se izolează tot mai mult prin adoptarea poziţiilor reticente față de dezideratele comunității maghiare. „În Europa, mulţi se întreabă care este problema statului român de se împotrivește cu atâta încrâncenare la orice semnal al comunității maghiare din România, în loc să abordeze doleanțele prin cooperare și bunăvoință, ceea ce ar face ca minoritatea maghiară să se simtă bine pe pământul natal. Este şi în interesul statului, pe termen lung, ca persoanele aparținând minorităților autohtone să se simtă acasă și să contribuie la consolidarea societăţii în care trăiesc”, a spus Vincze.
Acordarea statutului de limbă regională limbii maghiare
Magyar Anna, vicepreședintele Adunării Generale din județul Csongrád, Ungaria, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și raportor al Congresului Autorităților Locale și Regionale pe această temă a vorbit despre o limbă regională. „În Raportul privind aplicarea prevederilor Cartei europene a limbilor minoritare şi regionale se propune ca statele membre să examineze posibilitatea acordării statutului de limbă regională, alături de limba oficială a statului, acolo unde proporţia minorităţilor impune acest lucru. Raportul nu rezolvă problemele minorităţilor, dar poate fi considerat şi în Europa o bază de referință, o încurajare în lupta pentru protecţia minorităţilor”, a spus Magyar Anna.
Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei se reuneşte în sesiuni plenare de două ori pe an, membrii comisiilor de specialitate se întrunesc în perioada dintre cele două reuniuni, iar la evenimentul de la sfârşitul mulţi dintre delegați se vor afla pentru prima dată în România.
Recomandările noastre
