S-a discutat mult în aceste zile despre un Dosar DIPI de la DNA. S-au publicat și fragmente dintr-un Rechizitoriu, de regulă în chip tendențios. Divizia Presă a Binomului SRI-DNA s-a împărțit în două după ce DNA nu numai c-a divorțat de SRI (Codruța Kovesi hrănindu-se cu iluzia că denunțurile și sprijinul lui Klaus Iohannis o vor face a mai tare din Republică fără a mai fi nevoie să se căciulească la SRI), dar și a trecut la atac prin învăluire din flancuri o dată cu anchetarea DIPI. O parte a Presei a rămas cu DNA (din motive despre care voi scrie mai pe larg într-un număr următor) și o altă parte a rămas cu SRI.

Minate de tendențiozitatea partizană, atît publicarea de informații, cît și dezbaterea Cazului, au reușit să-i năucească pe oamenii de bun simț, care nu mai înțeleg nimic din ceea ce se întîmplă.

Așadar, pentru a ne întoarce la datele exacte, cerute de profesia de gazetar, trebuie să spunem că prin Dosar DIPI se înțelege la ora actuală Dosarul nr. 20/P/2016, trimis deja în instanță prin Rechizitoriul din 10 mai 2016. Potrivit Rechizitoriului au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, în acest dosar, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, Nicolae Gheorghe, fost șef al DIPI și alți trei membri ai conducerii DIPI. Acesta e Dosarul din care se publică fragmente și desigur, dosarul cel mai discutat.

Atacul DNA asupra DIPI nu se reduce însă la acest Dosar. Sînt în curs de anchetă penală alte dosare: Cel de abuz în serviciu întocmit lui Rareș Văduva, Nicolae Gheorghe (un nou dosar penal), Gelu Oltean, toți foști șefi ai DIPI, alți trei ofițeri superiori din cadrul DIPI, precum și alți 18 ofițeri DIPI, Dosar anunțat opiniei publice prin Comunicatul din 29 august 2016.

Dosarul Petre Tobă, anunțat opiniei publice prin Comunicatul DNA din 1 septembrie 2016. Aceste trei dosare au fost disjunse din Dosarul din 10 mai 2016. Din Rechizitoriul din acest Dosar am înțeles – și am semnalat asta, că s-a disjuns un alt dosar de abuz în serviciu care vizează conducerea SRI pentru foloase necuvenite.

Am ținut să fac aceste precizări din două motive:

1. Numărul ofițerilor DIPI tîrîți prin anchete e uriaș, printre ei numărîndu-se trei foști șefi DIPI, dintre care doi, Nicolae Gheorghe și Rareș Văduva, sînt ofițeri SRI buni.
2. Cheia lichidării DIPI e dată de primul Dosar, cel trimis în instanță. Celelalte dosare sînt urmarea acestui Dosar.

Ce ne spune primul Dosar, pe care-l cunosc destul de bine nu numai prin lectura cu creionul în mînă a Rechizitoriului, dar și prin date obținute de la surse? Că întreaga acțiune de lichidare a DIPI pornește de la angajamentul luat de Codruța Kovesi față de Klaus Iohannis că-l va asasina politic ea pe Gabriel Oprea, în condițiile în care SRI a șovăit să îndeplinească această hachiță a lui Klaus Iohannis, izvorîtă din refuzul lui Gabriel Oprea de a-l trăda pe Victor Ponta deși i se propusese postul de premier.

Gabriel Oprea e urît de cea mai mare parte a Presei, numai și numai din vina lui Gabriel Oprea. Cealaltă parte a primit ordin să-l execute. L-am criticat pe Gabriel Oprea la vremea suirii sale într-un copac mai înalt decît îi îngăduia greutatea. Acum însă, cînd Gabriel Oprea e victima folosirii luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico-mafiote, e de datoria mea de jurnalist bătrîn, care am asistat și la răfuiala lui Ion Iliescu cu Nicolae Ceaușescu la Tîrgoviște, numai și numai, pentru că fostul Conducător i-a oprit la un moment dat ambițiosului activist Ion Iliescu ascensiunea spre postul de secretar general al Partidului.

Prin urmare, studiind dosarul prin care au fost trimiși în judecată Gabriel Oprea, Nicolae Gheoghe și alți cîțiva ofițeri superiori ai DIPI, nu pot să nu observ și să nu atrag atenția că Rechizitoriul e rezultatul unui efort supraomenesc de a-i găsi lui Gabriel Oprea ceva prin care să poată fi acuzat de abuz în serviciu, în genul celebrei de ce porți bască? Ca multe Rechizitorii întocmite de DNA într-o beție a puterii întrecînd-o pe cea a fostei Securități din anii Anei Pauker.

Totul a pornit de la achiziționarea de către DIPI în iulie 2015 (cînd Gabriel Oprea e numit de Klaus Iohannis prin decret premier interimar) a unui automobil Audi ca mașină de serviciu, pentru – spune chiar Rechizitoriul, asigurarea transportului ministrului de Interne Gabriel Oprea. Desigur, așa cum arată și Rechizitoriul, mașina n-a fost luată acasă nici de Gabriel Oprea, nici de Nicolae Gheorghe, ba mai mult n-a fost folosită de Gabriel Oprea, în interes de serviciu, decît patru luni – între iulie și noiembrie 2015, după care ea a fost folosită de DIPI pentru misiuni operative. Nu numai că Gabriel Oprea n-a folosit mașina în interes personal, dar mai mult, așa cum arată chiar Rechizitoriul, înaintea acestui Audi, Gabriel Oprea mergea, ca ministru, cu un automobil VW, marca Phaeton, superior Audi. Nu putem spune că s-a cumpărat Audi în urma unei hachițe a ministrului, cum s-a întîmplat cu Mercedesul Blindat cumpărat de SPP pentru a-i satisface o hachiță lui Klaus Iohannis.

Un Rechizitoriu e înainte de toate un document care poate și trebuie supus verificării bunului simț. În cazul mult invocatului duș, de 5000 de lei, prezentat de Presa Poliției Politice drept un obiect de lux (!!!) comandat de Gabriel Oprea, m-am întrebat, firește, de ce n-a comandat ministrul un asemenea obiect (avea justificare, mulți conducători de instituții au duș la birou, ca să nu pută după o zi de transpirație prin București) la Direcția Logistică a Ministerului și de ce n-a comandat ceva mai de soi. Așa am aflat că dușul nu era duș, ci doar acoperirea pentru altceva, despre care nu pot vorbi, deoarece n-am mandat de siguranță națională.

Apelînd la bunul simț, m-am întrebat, firește, de ce trebuia Gabriel Oprea să deturneze fondurile DIPI pentru a avea un automobil de serviciu, cînd putea apela la Direcția Logistică a Ministerului (...)

Să zicem că Nicolae Gheorghe își apără decizia. Iată ce spune însă Rareș Văduva, următorul șef al DIPI, numit de Dacian Cioloș după începerea urmăririi penale a lui Nicolae Gheorghe:

„În cauză a fost audiat, în calitate de martor, cms. şef VĂDUVA Rareş, subsecretar de stat în cadrul D.I.P.I., în perioada de referinţă a achiziţionării autoturismului marca Audi A8, care a declarat (filele 44-51, volumul III) că nu a participat la luarea deciziiei de achiziţionare a autoturismului în cauză. A asistat la unele discuţii potrivit cărora se căuta un autoturism pentru Diviziunea Protecţie Personal, fără a reţine care erau raţiunile acestei achiziţii. Ulterior cumpărării autoturismului, martorul ar fi aflat că motivele care au stat la baza luării deciziei de achiziţionare a acestui autovehicul au fost nişte informaţii primite de la un alt serviciu de informaţii, potrivit cărora fostul ministru de Interne, OPREA Gabriel făcea obiectul unei activităţi informativ-operative din partea unui serviciu de informaţii extern, despre care s-a apreciat că ar putea să aibă scopuri care puneau în pericol activitatea de vicepremier. Intenţia iniţială ar fi fost aceea de a asigura deplasări conspirate ale vicepremierului OPREA Gabriel cu autoturismul achiziţionat de Diviziunea Protecţie Personal a D.I.P.I. În condiţiile în care, însă, vicepremierul a folosit zi de zi autoturismul respectiv, autovehicul a fost deconspirat, devenind unul la vedere. În prezent, autoturismul respectiv este dat în folosinţă unei structuri operative din cadrul D.I.P.I.”

Rechizitoriul vrea neapărat să-l scoată pe Gabriel Oprea vinovat de a fi comandat el achiziționarea automobilului. Prin urmare, Rechizitoriul ne oferă la un moment dat aceste rînduri:

„Prin ordonanța nr. 20/P/2016, din 24.02.2016 (filele 177-179, volumul II), în baza art. 142 alin. (5) din Codul de procedură, s-a dispus folosirea în dosarul nr. 20/P/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, a convorbirilor telefonice purtate de BUTUNOI-RADU Liviu-Călin (șeful Direcției Generale Logistice din M.A.I.) și OPREA Gabriel, din datele de 14.07.2015, ora 20:19:47 și, respectiv, 15.07.2015, ora 11:28:27, interceptate și înregistrate în dosarul nr. 596/P/2015, al Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, conform mandatului de supraveghere tehnică nr. 59/UP/14.07.2015, emis în baza încheierii de ședință nr. 73/14.07.2015, pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 4376/2/2015.

Conform proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice de la filele 197-201, volumul II, a reieșit că în perioada contemporană achiziției autoturismului în cauză, ministrului OPREA Gabriel i se aduceau la cunoștință problemele tehnice referitoare la autovehiculele folosite pentru transportul său. Astfel, la 14.07.2015, ora 20:19:47, ministrul Afacerilor Interne a fost contactat de către șeful Direcției Generale Logistice din M.A.I. («Am onoarea! Vă rog să ordonați, domnule ministru!»), prilej cu care OPREA Gabriel i-a amintit că în ziua următoare avea o deplasare într-un scop aparent personal: «Deci, mă, mîine… ai primit aia cu… cu… curcanii?», «Mîine la două sîntem acolo!», sens în care interlocutorul s-a conformat: «Luat toate măsurile», «Am înțeles!», «Am onoarea! Am onoarea, domnule ministru!». În pofida faptului că a fost asigurat de faptul că deplasarea sa era pregătită, în data de 15.07.2015, ora 11:28:27, OPREA Gabriel a fost anunțat de BUTUNOI-RADU Liviu-Cătălin că autoturismul folosit în mod obișnuit de ministru avea defecțiuni tehnice care necesitau înlocuirea acestuia. Astfel, după ce în prealabil s-a interesat de bunurile ce urmau a fi transportate, în parte la locuința ministrului («Tu ai luat măsurile alea pentru la două, da?», «Bine, unul cred că îl iau acasă, daʼ unuʼ…», «Facem cum am discutat, da?»), BUTUNOI-RADU Liviu-Cătălin i-a adus la cunoștință că a trebuit să înlocuiască autoturismul: «Permiteți să vă informez o… problemuță. Avem o problemă cu PHAETONUʼ al un calculator. Și vream..”, „Dacă sînteți… ă… deci nu mai încarcă…”, „Am încercat să o rezolvăm în perioada cît a fost staționar, dar nu se poate decît în service și dacă aprobați de mîine să schimbăm cu BMW-uʼ ăla de la S.P.P.». Reacția ministrului OPREA Gabriel a fost una prin care și-a manifestat în mod evident nemulțumirea: «Bine! Dar altă dată dacă îmi mai dai telefoane să-mi spui treaba asta, te… [folosește un verb obscen]…! Ai înțeles?».”

Las la o parte faptul că discuția asta nu e o dovadă că Gabriel Oprea a comandat Audi decît în halucinația DNA. Atrag însă atenția asupra unei ciudățenii. Pentru a dovedi (după opinia mea forțat) că Gabriel Oprea a ținut să aibă automobil de serviciu Audi, DNA folosește stenogramele unor interceptări făcute în 14 și 15 august 2015, zile în care – din cîte ne amintim, Gabriel Oprea îndeplinea funcția de premier interimar, desemnat prin decret de Klaus Iohannis. A fost o perioadă cînd pe fondul conflictului dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis, Gabriel Oprea era văzut ca premier agreat de Președinte, iar Divizia Presă, cea care-l calcă acum în picioare pe căzutul Gabriel Oprea, îl cînta ca pe un Făt Frumos prin contrapunere cu Zmeul Victor Ponta. La vremea respectivă, interceptările erau făcute de SRI. Cine a avut mandat pentru a fi interceptat de SRI: Gabriel Oprea sau Liviu Butunoi?

Mandatul e ciudat. Spun ciudat, deoarece, oricît m-am străduit, n-am reușit să descopăr pentru ce dosar a fost a fost interceptat șeful Logisticii MAI, Liviu Butunoi. Liviu Butunoi s-a numărat printre primii ofițeri MAI promovați de Klaus Iohannis după venirea la Cotroceni. A fost trecut în rezervă nu demult. Dacă nu s-a deschis nici un dosar pe baza acestor interceptări, de ce s-au făcut ele? Nu cumva au fost interceptări pe bază de mandat de siguranță națională? Și dacă da, unde au stat aceste interceptări pînă acum? Nu cumva la SRI? Și dacă da, pe ce temei legal a dat SRI DNA aceste interceptări care, repet, nu s-au soldat cu nici un dosar?

Indiferent de răspuns, un lucru e limpede: În perioada în care era premier interimar, Gabriel Oprea a fost interceptat de SRI!