Conform celor transmis vineri într-un comunicat de presă, deputatul PNL Dumitru Oprea susţine că în lupta cu temuta boală infecţioasă Covid-19, România ar avea mai multe şanse să învingă pandemia dacă s-ar investi mai mult în cercetare, aspect la care ţara noastră este codaşă în Europa.
„Daţi cercetării ce-i trebuie, nu ce vreţi!” Acesta este titlul ales de liberalul Dumitru Oprea, care astfel a solicitat Ministrului Educaţiei şi Cercetării informaţii despre bugetul alocat cercetării pentru anul 2021, dar şi cu privire estimările pentru următorii 4 ani.
„Actuala pandemie a reuşit să scoată şi mai mult în evidenţă rolul important al cercetării. Toată atenţia şi speranţele sunt îndreptate către studiile care prezintă progresele medicale în lupta împotriva Covid-19”, subliniază deputatul în deschiderea comunicatului de presă remis Agerpres. Oprea consideră că acest domeniu reprezintă „cheia inovării, în orice domeniu, inclusiv cel medical”.
Eurostat arată ce buget are România pentru cercetare
Pornind de la statisticile oficialilor europeni, deputatul Partidului Naţional Liberal scoate la suprafaţă o realitate deosebit de îngrijorătoare pentru România. De altfel, lipsa interesului pentru o finanţare serioasă a cercertării şi dezvoltării nu este o noutate pentru clasa politică din ţara noastră, indiferent de cine a fost la putere.
„Este bine cunoscut faptul că cercetarea şi dezvoltarea reprezintă cheia inovării, în orice domeniu, inclusiv cel medical, iar finanţarea cercetării reprezintă unul dintre indicatorii folosiţi pentru a monitoriza resursele alocate ştiinţei şi tehnologiei la nivel mondial. Conform unor date recente, publicate de Eurostat, în anul 2019, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 306 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, media europeană fiind de 2,19% din PIB.
O sumă mică, dacă ne raportăm la marile economii ale lumii care au alocat, spre exemplu, în anul 2018, 4,52% în Coreea de Sud, 3,28% în Japonia şi 2,82% în Statele Unite ale Americii. Printre ţările Uniunii Europene care au alocat în 2019 pentru cercetare cele mai mari procente din PIB se numără: Suedia, cu 3,39%, urmată de Austria, cu 3,19%, şi Germania, cu 3,17%. Din păcate, la finalul clasamentului se situează România care a alocat cercetării doar 0,48% din PIB”, a spus Oprea.
S-a ajuns cu jalba la Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Pentru a avea o situaţie cât mai exactă cu privire la resursele financiare alocate pentru cercetare şi dezvoltare, Dumitru Oprea a cerut ministrului Educaţiei şi Cercetării detalii despre competiţiile din domeniul cercetării şi modul în care va fi asigurată predictibilitatea finanţării multianuale.
Din solicitarea parlamentarului liberal nu lipseşte cererea de transmitere a unor informaţii privind procesul de cartografiere a infrastructurii de cercetare, astfel încât toţi cercetătorii să aibă acces la infrastructura necesară. Demersul lui Oprea vine la puţin timp după ce Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a propus „prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14.12.2020”.
Situaţia cazurilor de Covid-19 în România
Joi, 10 decembrie, în România au fost confirmate 539.107 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, dintre care 434.679 de pacienți au fost declarați vindecați. Față de ultima raportare şi în urma testelor efectuate la nivel național, au fost înregistrate 7.067 cazuri noi de persoane infectate cu COVID – 19. Trebuie spus că acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Grupul de Comunicare Strategică a mai informat că, distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.048 de persoane au fost reconfirmate pozitiv cu noul coronavirus. Până ieri, au decedat 12.948 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2.
De miercuri, 9 decembrie, ora 10:00, până joi, 10 decembrie, ora 10:00, au fost raportate 127 decese (n.r. - 71 bărbați și 56 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus. Aceştia fuseseră internați în spitalele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vâlcea, Vaslui și București.
„Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 18 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 34 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 34 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 37 decese la categoria de peste 80 de ani. 124 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 1 pacienți decedat nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.251. Dintre acestea, 1.288 sunt internate la ATI. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.356.567 de teste. Dintre acestea, 31.437 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 21.078 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.359 la cerere”, au mai transmis cei de la Grupul de Comunicare Strategică.
explicaţie foto: harta cazurilor de Covid-19 în România, la data de 6 decembrie 2020, ziua alegerilor parlamentare
sursa: agerpres.ro