Slăbită după Brexit și măcinată de disensiuni interne, Uniunea Europeană își dorește extinderea cu șase națiuni din Balcanii Occidentali.
Comisia Europeană continuă să dorească lărgirea UE cu alte șase state balcanice, a declarat miercuri, 5 februarie 2020, comisarul pentru Extindere, Oliver Varhelyi, cu ocazia prezentării unei noi proceduri de aderare, modificată pentru a depăși reticențele Franței.
„Extinderea plenară a UE în Balcanii Occidentali este o prioritate absolută pentru Comisie”, a spus Varhelyi într-o conferință de presă, după prezentarea reformei procesului de aderare.
Modificările avute în vedere ar lăsa statelor membre posibilitatea de a întrerupe o procedură de aderare și chiar de a constrânge o țară candidată să reia negocierile de la zero privind anumite capitole politice, în cazul unor neajunsuri înregistrate constant.
Comisia speră astfel să convingă Franța, care în principiu se arată favorabilă extinderii Uniunii în Balcani pe termen lung, să renunțe la obiecțiile sale înaintea summit-ului UE-Balcani în mai la Zagreb.
Cele șase țări balcanice vizate pentru extinderea UE sunt Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, cu observația pentru cel din urmă că nu toate țările membre UE îi recunosc statalitatea, printre ele aflându-se și România.
Emmanuel Macron a refuzat în octombrie deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, fapt care a înghețat sine die și negocierile pentru celelalte patru.
Liderul francez a afirmat că este nevoie ca mai întâi UE să se reformeze înainte de a purcede la o extindere apreciată drept „prea birocratică”.
Fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, ca și alte state membre, ca Italia, consideră că Franța a comis o „eroare istorică”, provocând riscul ca țările din Balcani să se întoarcă cu spatele la UE și cu fața la Rusia și China.
Și comisarul pentru Extindere, ungurul Varhelyi, a afirmat că integrarea celor șase țări balcanice este „geostrategică”.