Extrema dreaptă în Franța. Pentru Jordan Bardella, asta înseamnă totul sau nimic, având în vedere că un guvern minoritar ar necesita niște parteneri de coaliție, or asta ar face ca guvernarea să devină o luptă
Oare Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, dorește într-adevăr să devină noul premier al Franței? Depinde. “Nu voi fi nici un om lipsit de putere și nici un consilier al președintelui Republicii”, a declarat pentru Le Parisien președintele Adunării Naționale, de extremă-dreaptă. ”Ca să guvernez, am nevoie de o majoritate absolută”. Bardella conduce Adunarea Națională în campania-fulger a alegerilor legislative provocate de decizia-șoc a președintelui Emmanuel Macron vizând organizarea unor alegeri anticipate. În Franța, în mod normal, președintele îl desemnează pe liderul principalului partid sau al unei coaliți parlamentare în calitate de premier, dacă propriul său grup pierde alegerile legislative.
Ce planuri are extrema dreaptă
Asemenea cazuri, care, în Franța, sunt cunoscute sub termenul de ‘coabitare’, s-au mai semnalat de trei ori în cadrul actualului sistem guvernamental, situația s-ar putea dovedi mai complicată pe 7 iulie, după cel de-al doilea tur de scrutin. Deși partidul Adunarea Națională (RN) și-ar putea adjudeca cel mai mare număr de fotolii în cadrul Adunării Naționale, în situațiaa actuală, ea nu ar putea obține cele 289 de fotolii necesare în vederea unei majorități absolute.
Cu un guvern minoritar, RN va căuta să intre în coaliție cu ale forțe politice – un obiectiv care s-ar putea dovedi complicat din cauza vajnicei opoziții față de extema dreaptă exprimate de aproape toate celelalte forțe politice. “Cine poate să creadă că noi am putea schimba viața de zi cu zi a francezilor coabitând cu mai multe forțe? Nimeni nu poate crede asta”, a spus Bardella. ”Mă adresez francezilor, cerându-le să ne scoată la mal: avem nevoie de o majoritate absolută”.
Fără majoritate absolută
Începând din anul 2022, Macron și premierii săi au guvernaat fără o majoritate absolută, găsind ad-hoc niște majorități în funcție de caz sau apelând la pârghii constituționale ca să poată face față voturilor din parlament. Deși guvernele lui Macron au supraviețuit de zeci de ori voturilor de neîncredere împotriva lor, un guvern minoritar al Adunării Naționale (RN) ar risca mult mai mult să piardă și să fie silit să demisioneze, probabil, prejudiciindu-și ambițiile de la alegerile prezindențiale din 2027.
În același timp, stânga franceză este hotărâtă se evite să se gândească cine ar deveni prim-ministru dacă ea ar câștiga alegerile legislative, în parte, din cauza unor temeri legate de faptul că liderul Franței Rebele, de extremă-stângă, Jean-Luc Mélanchon, și-ar putea croi drum în față. Mélanchon a spus că „nu va căuta să se impună”. Marți, liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a cerut ca, după data de 7 iulie, membrii coaliției de stânga recent aleși să numească un premier, în cazul în care Stânga ar reuși să câștige alegerile.
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / politico.eu