Acest citat, care îi aparține lui Joshua Wong, una din figurile proeminente ale mișcării pro-democrație, rezumă situația din fosta colonie britanică pe care vrea să-și pună talpa Partidul Comunist Chinez.
Legea securității naționale, promulgată la 30 iunie de președintele chinez, Xi Jinping (foto) , a spulberat libertățile relative de care fosta colonie britanică se bucura până atunci: libertatea de exprimare, libertatea presei, dar și justiția independentă, sub principiul „o singură țară, două sisteme”.
Obiectivul acestei legi, potrivit Beijingului, este să asigure „stabilitatea” și să pună capăt „vandalismului” care a punctat protestele din 2019 din Hong Kong.
Potrivit activiștilor pro-democrație, este vorba de a se da o lovitură de grație mișcării de protest generată de ambițiile totalitariste ale Chinei de a supune fosta colonie britanică.
Textul legii „cu siguranță nu este atât de sumbru pe cât pare”, a dat asigurări, marți, într-o conferință de presă, șefa executivului local Carrie Lam, acuzată de activiștii pro-democrație că este „marioneta” Partidului Comunist Chinez.
Carrie Lam a precizat însă că legea va fi „aplicată viguros” și a avertizat cu privire la „orice încălcare a linie roșii”.
„Consecințele încălcării acestei legi sunt foarte grave”, a avertizat Lam.
Legea securității naționale a intrat în vigoare la puțin după un an după ce au început protestele împotriva influenței guvernului central chinez în Hong Kong.
Iritat de aceste evenimente, guvernul de la Beijing a impus-o în doar câteva săptămâni - regimul a depus-o în parlamentul chinez la 22 mai.
Acest text, al cărui conținut a fost păstrat confidențial până în ultimul moment, urmărește să pedepsească patru tipuri de „infracțiuni”: subversiune, separatism, terorism și coluziune cu forțele externe.
Legea face instanțele chineze competente pentru cele mai grave infracțiuni, ale căror pedepse pot varia de la zece ani de închisoare la închisoare pe viață.
Începând cu 1 iulie, sprijinul pentru independența Hong Kongului, Taiwanului, Tibetului și regiunii Xinjiang a devenit ilegal în fosta colonie britanică.
Un document dezvăluit în seara de 6 iulie extinde, de asemenea, puterile poliției din Hong Kong în ceea ce privește supravegherea, eliminând efectiv o mare parte din puterea controlului judiciar.
Forțele de ordine pot efectua percheziții fără mandat, dacă consideră că „securitatea națională” se află sub o amenințare „iminentă”.
Șeful poliției a primit, de asemenea, puterea de a monitoriza și de a suprima orice informație online, dacă există „motive rezonabile” de a crede că noua lege este încălcată.
Poliția poate ordona companiilor de internet, precum și furnizorilor de servicii, să înlăture toate informațiile și să confiște tot materialul pe care-l dețin.
În caz de refuz, se vor aplica amenzi dar și pedepse cu până la un an cu închisoarea.
Companiile sunt obligate să ofere registrele de identificare și asistență pentru decriptarea datelor.
Șeful poliției poate solicita organizațiilor politice internaționale să furnizeze informații despre activitățile lor din Hong Kong - inclusiv date personale, surse de venit și cheltuieli.
Carrie Lam a primit de asemenea puteri lărgite în ceea ce privește supravegherea, cum ar fi cea de a intercepta comunicațiile.
„Nu am văzut (...) o frică generalizată răspândită în rândul locuitorilor din Hong Kong”, a declarat șefa executivului local, la o săptămână după promulgarea legii.
La mai puțin de 24 de ore de la intrarea sa în vigoare, când mii de locuitori s-au adunat pentru a marca aniversarea retrocedării Hong Kongului Chinei (la 1 iulie 1997), poliția a făcut primele arestări în rândurile persoanelor aflate în posesia simbolurilor în favoarea independenței sau a unei autonomii mai mari a teritoriului.
Din cele aproximativ 370 de persoane arestate la 1 iulie, zece au fost arestate pentru încălcarea legii „securității naționale”.
Giganții social media Facebook, Google și Twitter au declarat că nu vor răspunde la solicitările de informații despre utilizatorii lor, în timp ce compania chinezăTiktok a anunțat că își va suspenda aplicație în Hong Kong, „în lumina evenimentelor recente”.
În plus, guvernul fostei colonii britanice a cerut școlilor, la 6 iulie, „să examineze materialul didactic, inclusiv cărțile” și să-l „retragă” în caz de „conținut expirat sau putând să aparțină celor patru categorii de infracțiuni” definite prin lege.
Cărțile scrise de figuri ale mișcării pro-democrație începuseră să dispară din biblioteci cu câteva zile mai devreme.
Multe țări occidentale, inclusiv douăzeci și șapte de membri ai Consiliului pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite, au condamnat textul, temându-se că va duce la reprimarea oricărei opoziții politice. Ei îndeamnă Beijingul să reexamineze această lege.
Statele Unite au amenințat China cu represalii, promițând că „nu vor rămâne cu brațele încrucișate”.
Congresul a adoptat o lege pentru a pedepsi oficialii chinezi care aplică noile reguli de securitate și vizează băncile care le finanțează.
La rândul său, Canada a anunțat suspendarea tratatului său de extrădare cu Hong Kong, precum și exporturile sale de echipamente militare „sensibile”.
În fața unei „încălcări manifeste a autonomiei teritoriului”, premierul britanic, Boris Johnson, și-a exprimat ambiția de a facilita accesul la cetățenia britanică pentru deținătorii unui pașaport special pentru care sunt eligibili aproape trei milioane de locuitori ai fostei colonii britanice.
China a declarat că va riposta dacă Regatul Unit va extinde drepturile de imigrare.
La rândul său, Taiwanul a anunțat deschiderea unui birou pentru cazarea rezidenților din Hong Kong care doresc să se stabilească pe insulă.
Taiwanul „monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a legii”, a declarat președinta, Tsai Ing-wen, marți, deoarece țara se teme să devină următoarea țintă a Beijingului.