În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti s-a declarat îngrijorat de ultimele acţiuni ale Rusiei în Ucraina şi nu a exclus posibilitatea ca Moscova să dorească o redesenare a granițelor fostelor republici sovietice.
Iată mai jos interviul integral, realizat de către Oana Serafim.
Europa Liberă: Domnule președinte, vă mulțumesc că ați acceptat invitația Europei Libere de a ne vizita, într-o perioadă în care Moldova a intrat în atenția internațională, în primul rând, ca țară fruntașă în Parteneriatul Estic al Uniuni Europene și ca prima țară dintre cele șase care, peste trei zile, a reușit să ofere cetățenilor ei dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană, în spațiul Schengen, deci, avem de ce să ne bucurăm. Avem de ce să ne bucurăm. Ați spus, în conferința de presă de ieri, că Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, până la sfârșitul lunii mai – alt prilej de bucurie. Dar eu vă întreb, potrivit Barometrului de Opinie de ieri, dat publicității la Chișinău, 26% dintre moldoveni, numai, spun că țara merge într-o direcție corectă, ce să înțelegem? Nicolae Timofti: „Vreau să afirm că acest Barometru s-a schimbat spre bine, comparativ cu ultimele sondaje. Și aceasta mă bucură fiindcă greutățile cu care noi ne-am confruntat, în ultima perioadă, mai cu seamă, în plan economic, sunt legate de mai multe motive, unul era de cele interne și altele legate de contribuția din exterior, mă refer la embargourile care ni se impuneau forțat. Dar faptul că acum avem creștere în opinia publică, în sondaje, ne demonstrează că noi ce am făcut, până în prezent, am făcut corect și am făcut bine. Și aceasta ne dă încredere că vom reuși nu numai în sondaje să creștem, dar vom realiza cu succes alegerile din noiembrie, la care îmi doresc foarte mult să iasă câștigătoare partidele care au în program parcursul european.” Europa Liberă: Dacă cineva merge în Moldova, aceasta știm foarte bine, sau dacă se uită la istoria Moldovei, nimeni nu poate să pună sub semnul îndoielii faptul că Moldova este o țară europeană. Este un lucru pe care oricine, orice călător în Moldova sau oricine se apropie de subiectul moldovean îl înțelege. Întrebarea mea este: totuși, de ce vorbim despre un sfert al populației? Un sfert din populație crede că acesta este traseul european. Ce credeți că s-a întâmplat, de ce au devenit moldovenii atât de șovăitori? De ce nu îmbrățișează cumva cu mai mult entuziasm aceste succese care sunt succese reale, apreciate de liderii internaționali, la cel mai înalt nivel. Nicolae Timofti: „Afirm, cu încredere, că Republica Moldova este o țară europeană nu numai geografic, dar este și după mentalitatea poporului, este o țară europeană. Faptul că în sondaje erau alte cifre care veneau în contrazicere cu cursul nostru european, v-am spus, se datorează foarte mult și problemelor obiective cu care noi ne-am confruntat, dar, mai cu seamă, mass-mediei care funcționează la noi, în Republica Moldova și care propagă insistent un curs antieuropean. Și vreau să spun că aceasta influențează foarte mult. Însă tot sondajul despre care vorbiți dumneavoastră ne arată că s-a schimbat cu mult procentajul cetățenilor care doresc să meargă în Europa. Și aceasta ne bucură. Dar se datorează unor factori obiectivi: este vorba, în primul rând, despre acțiunile guvernării de astăzi îndreptate spre realizarea cursului pro-european și faptul că se va deschide libera circulație pentru cetățeni, de la 28 aprilie…” Europa Liberă: …luni… Nicolae Timofti: „…luni, da, realizarea regimului de vize. În noiembrie, la 29 noiembrie 2013, a fost parafat Acordul de Asociere și acum ne pregătim să fie semnat. Vreau să precizez că, într-adevăr, eu am cerut, m-am adresat conducătorilor statelor membre ale Uniunii Europene ca acest act să fie semnat până în data de 27 mai. Va fi acceptată propunerea mea – nu cunosc, dar știu că va fi semnat nu mai târziu de luna iunie.” Europa Liberă: Dar de ce vă grăbiți? Nicolae Timofti: „Ne grăbim din mai multe motive. Dar cel mai principal este ca așa-numitele forțe ostile acestui curs european să nu reușească să tulbure mințile oamenilor, o spun direct, cum stau lucrurile. Fiindcă ei orientează spre alt curs: euroasiatic, vamal care nici nu există – Uniunea Euroasiatică.” Europa Liberă: Este un proiect. Nicolae Timofti: „Un proiect. Dar ei, fiind influențați masiv de către posturile de televiziune rusești care funcționează la noi, în Republica Moldova, cred că acesta este un motiv principal. Eu sunt sigur că, în timpul apropiat, veți vedea sondajele care se vor schimba, din momentul când va fi pus în aplicare regimul liberalizat de vize, se vor schimba multe. Noi mai facem și alte lucruri vizibile pentru Republica Moldova, pentru cetățeni, se lucrează foarte mult la reconstrucția drumurilor. Eu am vorbit cu cetățeni simpli care au avut ocazia să vină la mitingul organizat, toamna trecută, legat de evenimentul parafării Acordului de Asociere și toți cetățenii, veniți de la nord, unde s-au reparat drumurile considerabil, au rămas mirați. Noi le-am spus că aceste reparații ale drumurilor sunt realizate din fondurile europene și americane, din ajutorul Statelor Unite ale Americii. Și, iată, cu toate acestea, împreună luate, noi credem că vom convinge cetățenii că trebuie să fim în altă familie – a țărilor Uniunii Europene și în relațiile foarte strânse pe care le avem cu Statele Unite ale Americii.” Europa Liberă: Ieri a fost publicat un foarte interesant articol în New York Times, nu se întâmplă de foarte multe ori, când Moldova ajunge într-un editorial al unui cotidian de importanța lui New York Times. Și titlul acestui articol era „Moldova, următoarea Ucraină”. Nu exista niciun semn de întrebare, nu existau niciun fel de puncte de suspensie. Întrebarea mea este: credeți că este posibil acest scenariu despre care scria New York Times? Nicolae Timofti: „Este, probabil, o opinie a unui jurnalist care a studiat problema la concret și a făcut concluziile propriii. Eu tot am opinia mea la această problemă și la întrebarea dumneavoastră am să vă răspund în felul următor: sunt îngrijorări și serioase în privința comportamentului Rusiei, în această zonă, inclusiv în Republica Moldova. Atunci când am făcut cunoștință cu unele materiale din presa rusă, anterior evenimentelor din Crimeea, am aflat că se discută în cercurile militare, în cercurile strategice rusești, despre schimbarea hotarelor republicilor fostei Uniuni Sovietice. Și, cred eu, că jurnaliștii au studiat și aceste opinii expuse în presa rusă și în alte surse care îngrijorează că poate să aibă loc un scenariu asemănător și în Moldova. Dar vreau să vă zic că, în Republica Moldova, de fapt, noi am trecut prin acest scenariu, încă în 1992. Și avem trupe rusești, pe teritoriul nostru, care sunt menținute, contrar dorinței Republicii Moldova. Noi suntem pentru retragerea acestor forțe militare. Sunt și hotărâri, acte internaționale care obligă Rusia să-și retragă forțele armate, de pe teritoriul Republicii Moldova, și nu se execută. În acest context, se poate deduce că prezența armatei nu exclude varianta despre care vorbește autorul din New York Times.” Europa Liberă: Unul din fanii noștri pe pagina noastră de Facebook ne-a trimis următoarea întrebare pentru dumneavoastră și pentru că presa are și menirea să fie o punte de legătură între oameni și putere. Și întrebarea sună așa: ar fi posibilă anexarea unei părți din teritoriul Moldovei de către Rusia sau pot moldovenii să fie calmi în continuare, în această privință, așa cum par demnitarii de la Chișinău? E o întrebare directă a unui om care ar vrea să știe un răspuns care îl frământă. Nicolae Timofti: „Întrebarea aceasta nu este nouă pentru mine și cred că nici pentru cetățeni. Dar aș vrea să spun că nu depinde totul de conducători. Sunt situații reale și, dacă mult stimatul ascultător ar face o analiză a situației care a avut loc în Ucraina, când o țară atât de mare nu a putut să opună rezistență unui stat mai mare ca Ucraina, cum este Rusia, și a pierdut o parte din teritoriu, noi suntem sub aceeași presiune, putem să pierdem. Dar eu cred că, în aspectul acestei situații, se discută în formatul „5+2”, se discută despre rezolvarea situației create în jurul acestui teritoriu, pe cale pașnică, fără conflict militar care deja a avut loc.”
Europa Liberă: Care ar fi scenariul dumneavoastră cel mai optimist în legătură cu evoluțiile de acum din regiune, pentru Moldova, știind ce se întâmplă în Ucraina, știind care este poziția Rusiei, știind ce s-a întâmplat în Crimeea, știind ce se întâmplă în regiunea transnistreană. Întrebarea mea este care este scenariul cel mai optimist, pe care îl vede preşedintele Republicii Moldova, şi care este scenariul cel mai pesimist?
Nicolae Timofti: „Cel mai optimist ar fi ca Federaţia Rusă să îşi retragă armata, să păstreze acele bune relaţii care au existat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în interesul ambelor popoare. Şi să înţelegem un lucru: în ziua de astăzi, nu poţi rezolva, în Europa, problemele pe cale militară. Şi, de aceea, sunt încrezător că se vor găsi şi acolo oameni, politicieni care vor cântări bine situaţia şi nu vor purcede la acţiuni militare. Aceasta e o perspectivă optimistă. Cea pe perspectiva negativă pentru noi: e clar că ar fi ca Rusia să-şi pună în realizare planurile despre care am vorbit că au fost publicate de către nişte aşa-numiţi strategi din Federaţia Rusă, de a reveni la hotarele Rusiei de cândva.”
Europa Liberă: În articolul despre care am vorbit, cel din New York Times, Moldova era caracterizată ca o ţară curajoasă şi care trebuia ajutată de către Statele Unite şi Uniunea Europeană. Şi se încheia foarte frumos articolul, cu ideea: dacă ar exista o medalie, în aceste olimpiade pentru curaj, între ţările din regiune, medalia de aur ar trebui să o primească Moldova. Având în vedere exact tot ce aţi spus, şi presiunile economice, şi presiunile politice, şi situaţia geostrategică, ce aşteaptă concret autorităţile de la Chişinău de la Washington, în acest nou parteneriat strategic, pe care îl are acum Republica Moldova cu Statele Unite?
Nicolae Timofti: „Vreau să mulţumesc de întrebare, fiindcă este foarte bună. Şi eu aş începe în felul următor: noi întotdeauna am avut cu Statele Unite ale Americii relaţii, din momentul independenţei Republicii Moldova, s-au stabilit nişte relaţii sincere, nişte relaţii de bune intenţii, din ambele părţi. Şi noi am simţit ajutorul şi susţinerea Statelor Unite ale Americii, pe tot parcursul acestei perioade de timp, din momentul declarării independenţei şi până la ziua de astăzi. Iar, în ultimul timp, vă spun că susţinerea o simţim cu mult mai puternică decât a fost anterior.
Am să vă numesc o cifră: noi am primit, pe perioada 22 de ani, un ajutor financiar de un miliard şi două sute de milioane de dolari din partea Statelor Unite ale Americii, care au mers la dezvoltarea democraţiei, instituţiilor democratice ale statului, respectarea libertăţilor şi drepturilor omului. În prezent, noi am intensificat relaţiile noastre, la toate nivelurile. În vizită la noi, au fost vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost secretarul de stat, domnul John Kerry, a fost doamna Victoria Nuland, au fost şi senatori, cu care am discutat și am vorbit. Și eu am constatat o deschidere deplină faţă de Republica Moldova.
Şi, atunci când vin ameninţări din partea forţelor ostile cursului pro-european, noi primim semnale de încurajare şi de susţinere, pe tot planul, în afară de cel militar, fiindcă avem un statut special al nostru. Şi pe care l-au ales politicienii noştri din trecut, de la începutul anilor ʾ90, când s-a adoptat Constituţia şi ne-am luat acest statut de neutralitate.
Dar vreau să vă spun că, în ultima perioadă, noi am avut noroc şi de conducători, excluzându-mă pe mine, fiindcă eu am venit deja la jumătate de cale, când multe se făcuseră pentru a semna Acordul de Asociere, a deveni membru al Parteneriatului Estic. Au lucrat alte persoane, cărora eu le mulţumesc şi sunt bucuros că am ocazia să lucrăm împreună. Mă refer şi la domnul Filat, la domnul Lupu, şi la domnul Ghimpu, care a început, şi la alte persoane, domnul Leancă este tot un politician activ, şi toţi lucrăm împreună, doamna Gherman, care este viceprim-ministru şi ministru de Externe, şi multe alte persoane. Eu mă gândesc cum să le mulţumesc, aşa ca să vadă şi societatea că noi apreciem oamenii care muncesc, în interesul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Acum e rândul meu să vă mulţumesc pentru că mi-aţi ridicat la plasă următoarea întrebare. Credeţi că Moldova ar fi fost mai în siguranţă, dacă nu avea acest statut de neutralitate şi era, eventual, ţară candidată la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică? Cum vedeţi relaţia Moldovei cu Alianţa Nord-Atlantică?
Nicolae Timofti: „Sunt sigur că, dacă noi am fi fost membri NATO, astăzi, aveam şi un nivel de siguranţă a securităţii cu mult mai înaltă, dar, poate, chiar şi o siguranţă deplină. Relaţiile noastre cu NATO sunt foarte bune. Noi participăm la acţiunile pacificatoare ale NATO. Chiar recent, la 8 martie, ştiţi că a plecat o subdiviziune de a noastră, din Moldova, în Kosovo, pentru a participa la acţiuni de pacificare.”
Europa Liberă: Şi în viitor?
Nicolae Timofti: „Dacă va depinde de mine, ca decizia mea să fie definitivă, eu aş vota pentru aderarea la NATO.”
Europa Liberă: Există o anecdotă în lumea diplomatică care spune că Rusia negociază astfel cu partenerii occidentali: ce este al meu este al meu şi ce este al vostru negociem. Credeţi că este valabilă acum această anecdotă care este ceva mai mult decât anecdotă? Credeţi că are o acoperire în realitate?
Nicolae Timofti: „Mi-aţi amintit, din anii de studenţie, spusele unui profesor, în acest sens. El se referea la o categorie de persoane,care tot spuneau: ce-i al meu e al meu, ce nu e al meu, e tot al meu. Dar eu nu susţin această situaţie, când ce nu îţi aparţine să vină iar la tine. Acapararea ilegală a oricărui bun contravine multor principii – şi al dreptului penal, şi al dreptului internaţional, şi al bunului simţ – să iei ceea ce nu îţi aparţine şi, mai cu seamă, să iei ceea ce ai destul. Şi, de aceea, dacă ar fi cazul ca eu să decid cum să procedăm, atunci când cineva doreşte să-şi acapareze ceea ce nu-i aparţine, eu aş vota pentru aceea ca să interzicem sau să nu-i dăm posibilitate să facă acest lucru.”
Europa Liberă: Şi ultima întrebare: cum vedeţi Moldova, peste cinci ani? Nicolae Timofti: „O văd puţin mai bogată.”
Europa Liberă: Ca oameni?
Nicolae Timofti: „Şi ca oameni, şi material. Ştiţi, îmi doresc să fie mai bine. Şi, cu timp ce trece, eu sunt sigur că la noi va fi mai bine. V-am adus exemplu ultimilor cinci ani de parteneriat în Parteneriatul Estic și noi avem succese, se simt mişcări pozitive. Aceasta se datorează, în primul rând, susţinerii, cum am spus, din partea Statelor Unite ale Americii. Dar noi avem aceeaşi susţinere şi din partea Uniunii Europene, a ţărilor Uniunii Europene. Ştiţi, atunci când noi am fost blocaţi cu embargoul la vinuri, ne-au sărit în ajutor ţările Uniunii Europene…”
Europa Liberă: …țările dinafara Uniunii Europene.
Nicolae Timofti: „…care au ridicat acea cotă pentru vinurile noastre şi producţiei agricole. Noi le mulţumim la toţi acei care ne susţin şi ne dau încredere că astfel de acţiuni apropie Republica Moldova de acele structuri europene care fac bine Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Înţeleg că Moldova va ieşi curajoasă din această criză regională? Aşa o vedeţi?
Nicolae Timofti: „Noi sperăm că va fi bine. Ştiţi, principiile latinilor: dum spíro spéro. Şi eu cred că va fi aşa, cât trăim, trebuie să sperăm că va fi mai bine.”
Europa Liberă: Şi bănuiesc că există şi o strategie pe care o aveţi.
Nicolae Timofti: „Desigur. Noi avem de lucru foarte mult. Noi am realizat câte ceva pozitiv şi programul necesar pentru a parafa Acordul de Asociere şi de a-l semna, şi de a liberaliza regimul de vize. Noi am îndeplinit toate condiţiile, de aceea, ni s-a permis să semnăm. Dar avem încă mult de lucru, avem foarte mult. Şi vreau să vă spun că se vorbeşte că este un popor harnic cetăţenii Republicii Moldova şi aşa este, eu îi cunosc, de aceea, vom realiza. Dar trebuie de lucrat mult cu oamenii, trebuie să le explicăm, să facem tot posibilul ca informaţia să fie corectă pentru cetăţeni, ca ei să înţeleagă şi să adopte decizii corecte.”
Europa Liberă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi să sperăm că, peste cinci ani, ne vom întâlni şi îmi veţi spune – plimbându-ne amândoi ca pensionari, printr-un parc în Chişinău, cu nepoţii alături – să ne bucurăm că pentru ei va fi mai bine decât a fost pentru noi.
Nicolae Timofti: „Da, sperăm. Vă mulţumesc.”