Cu aceeași sârguință cu care propagandiștii locali povesteau înainte de alegeri despre viclenia Rusiei, care atentează la independența Republicii Belarus, aceștia informau despre modul în care "se lărgesc" acum contactele dintre cele două țări. După cum se remarca în reportajele mass-media oficiale, forumul a fost eficient ca niciodată. "Reuniunea a avut ca rezultat semnarea a aproximativ 70 de acorduri de cooperare și contracte comerciale în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Documentele semnate vor contribui la aprofundarea cooperării dintre țările noastre și vor asigura realizarea programelor și tratatelor în sfera social-umanitară", a declarat premierul Republicii Belarus, Roman Golovcenko. Serviciul de presă al guvernului a precizat că întreprinderile concernului "Belneftehim" ("Моghilevhimvolokno" și societatea "Avangard", orașul Tosno) au semnat contracte pentru furnizarea de fibre de poliester în valoare de 30 de milioane de dolari, iar MAZ (Uzina de automobile din Minsk) va livra în Rusia echipamente de pasageri în valoare de 12 milioane de dolari.

Judecând după declarațiile oficiale, se trece din nou la discutarea proiectelor comune. Între altele, din afirmațiile ministrului adjunct al industriei și comerțului al Federației Ruse, Viktor Evtuhov, s-a aflat că partea belarusă a inițiat organizarea producerii de basculante BelAZ și utilaje belaruse pentru construirea de drumuri în Rusia. După cum a afirmat Evtuhov, în prezent partea rusă analizează aceste probleme.

Declarația ambasadorului Republicii Belarus la Moscova, Vladimir Semașko, potrivit căreia cele două țări aliate au reluat dezbaterea pe marginea "foilor de drum" privind aprofundarea integrării, a stârnit opiniei publice belaruse cel mai mare interes. Acesta a arătat că în această privință deja s-au întâlnit la Moscova săptămâna trecută prim-vicepremierul Republicii Belarus, Nikolai Snopkov, și vicepremierul rus Aleksei Overciuk. "Am discutat algoritmul. Nu știu cum li se va spune, dar trebuie actualizați în timp", a explicat ambasadorul belarus. Acesta a reamintit că din cele 30 de "foi de drum" 28,5 au fost puse de acord. Între cele neconvenite sunt "unele referitoare la prețul la gaze și compensarea manevrei fiscale la petrol". Vladimir Semașko nu a amintit de "foia" nr. 31, care, după cum se declarase anterior, prevede crearea unor organe supranaționale și privarea de facto a Republicii Belarus de independență. După cum au declarau experții în timpul stadiului de dezbatere a "foilor" de integrare, semnarea multora dintre ele nu este profitabilă pentru Republica Belarus. Acest lucru se referă în mod special la unificarea sistemelor fiscale care nu pot fi aceleași pentru economia rusească, care se bazează pe materii prime, și pentru economia belarusă, care nu are acest caracter.

Există încă și mai multe îndoieli în legătură cu oportunitatea economică și profitabilitatea pe care le are pentru țară transferul anunțat de Lukașenko al fluxurilor comerciale de tranzit din porturile țărilor baltice în Rusia. Lukașenko a propus construirea unui port în regiunea Leningrad.

El nu a ascuns că la baza unor astfel de hotărâri nu se află oportunitatea economică, ci motive politice: susținerea forțelor de protest din Republica Belarus de către țările baltice, nerecunoașterea sa ca președinte și introducerea de sancțiuni.

Pe 28 septembrie, ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, a confirmat faptul că în prezent părțile analizează această problemă. Este vorba despre redirecționarea livrărilor de 4-6 milioane de tone de produse petroliere. Nu este pentru prima dată când Rusia încearcă să convingă partea belarusă să utilizeze porturile sale. În 2018 a existat chiar și o livrare de probă. Partea rusă a oferit atunci o reducere de aproape 50% pentru transportul feroviar, dar chiar și în astfel de condiții exportatorii belaruși au pierdut 10 dolari per tonă, lucru cu care proiectul s-a și încheiat.

În afară de produse petroliere, Republica Belarus vinde prin statele baltice, sau mai exact prin portul Klaypeda (Lituania), îngrășăminte minerale. Acestea, și nu produsele petroliere reprezintă baza mărfurilor belaruse. Cooperarea în acest domeniu este atât de stabilă încât "Belaruskaliy" a cumpărat 30% din terminalul Birių krovinių terminalas UAB, investind în acesta 30 de milioane de dolari. Exportatorul belarus investește și în dezvoltarea acestuia. Renunțarea acum la porturile lituaniene este, fără nici o exagerare, ca și cum și-ar fi pus singur ștreangul de gât.

Ieri s-a aflat că împotriva lui Lukașenko s-a depus la Tribunalul Penal Internațional de la Haga o petiție semnată de 37.362 de persoane din 102 de țări ale lumii care cer instanței penale internaționale să deschidă un dosar penal împotriva lui Lukașenko.

Articol de Anton Hodasevici

Traducerea: Rador