Aflându-se la o răscruce, în 2024 Europa a ales clar dreapta. Alegerile europene, precum și sondajele din Franța, Portugalia, Belgia și Austria, au văzut peisajul politic deplasându-se în acest an spre dreapta. O dinamică care se bazează pe rădăcini comune.
Europa virează dreapta
„În general, asistăm la o mare popularitate a electoratului dreaptei radicale, iar această popularitate poate fi explicată prin nemulțumirea exprimată de un anumit număr de cetățeni din aceste categorii care simt că au fost abandonați în voia sorţii”, a declarat pentru Euronews. Pascal Delwit, profesor de științe politice la Université Libre de Bruxelles (ULB).
Acești alegători mai cred că „fluxurile migraționale sunt deja mult prea mari și reprezintă unul dintre motivele pentru care salariile rămân prea mici”, adaugă Pascal Delwit.
Pentru profesor, pierderea puterii de către partidele mainstream, care au alunecat tot mai mult spre extrema stângă, nu este vorba un fenomen ciclic, ci de un val politic care s-a observat încă de la începutul secolului.
Este o mișcare care durează de aproape douăzeci de ani încoace - desigur, vor exista întotdeauna excepții, și care tinde să devină din ce în ce mai pronunțată, cu partide de dreapta mai radicale la guvernare, sau partide de dreapta mai radicale care susțin anumite executive”, adaugă Pascal Delwit.
Instituţiile europene, dominate de politici de stânga extremă și ecologism radical
Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a avut succes la alegerile europene din iunie 2024, câștigând 188 din cele 720 de locuri în Parlamentul European, fiind urmat de social-democrați (S&D) și grupul de extremă dreapta Patriots for Europe, care au obținut 136, respectiv 84 de locuri.
Spectrul politic s-a deplasat spre dreapta și extrema dreaptă: majoritatea eurodeputaților stau acum în dreapta hemiciclului, în PPE, în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), în Patrioții pentru Europa și în Europa Naţiunilor Suverane.
„Cordonul sanitar” menit să împiedice extrema dreaptă să guverneze a eșuat. În absența unei singure majorități politice în Parlamentul European, PPE poate juca acum diferite partide, aliându-se cu social-democrații, cu liberalii și partidele de dreapta radicală.
Executivul european, care a preluat funcția la 1 decembrie, înclină și el spre dreapta, cu 12 din cei 27 de comisari europeni - printre care și președintele Ursula von der Leyen - afiliați oficial ai PPE.
Victorii electorale pentru dreapta
Pe lângă alegerile europene, dreapta și extrema dreaptă au câștigat mai multe alegeri naționale. În Austria, Herbert Kickl (FPÖ) a ocupat primul loc la alegerile parlamentare din septembrie, cu 29% din voturi, acesta fiind cel mai bun rezultat pentru extrema dreaptă în această țară alpină de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În Belgia, partidul conservator flamand N-VA a ocupat primul loc la alegerile parlamentare din iunie, urmat de partidul flamand de extremă dreaptă Vlaams Belang. Șase luni mai târziu, negocierile nu au dus la formarea unui guvern federal.
Parlamentul portughez s-a mutat și el la dreapta. Opoziţia de centru-dreapta condusă de Luis Muntenegru de la Alianţa Democrată a câştigat alegerile parlamentare din martie.
În Franța, lista Rassemblement national (RN) a câștigat alegerile europene cu peste 31% din voturi. Partidul de dreapta a câștigat și primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, cu peste 29% din voturi.
Cu toate acestea, Frontul Republican, combinând voturile blocului de extremă stânga radicală ale Noului Front Popular (NFP) cu cele ale centriștilor, a împiedicat în cele din urmă RN să preia puterea în al doilea tur, datorită retragerii multor candidați terți.
Declinul socialiștilor
Pe de altă parte, stânga a pierdut teren în Europa.
În România, stânga a câștigat alegerile parlamentare, în ciuda înaintării extremei drepte. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza suspiciunilor de amestec rusesc în sprijinul candidatului naționalist Călin Georgescu.
Toate privirile sunt aţintite cum asupra Germaniei, unde prăbușirea coaliției cancelarului german Olaf Scholz (social-democrat) va duce la alegeri anticipate care vor avea loc la sfârșitul lunii februarie. Alegerile ar putea fi un semnal de alarmă pentru anul 2025.
Victoria lui Donald Trump în Statele Unite se înscrie în aceeași dinamică.
(Articol de Gregoire Lory & Amandine Hess, Euronews; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)