În 1978, fratele lui Nicolae Ceaușescu, Florea Ceaușescu, dezvăluia românilor cum va arăta viitorul. Document

În 1978, Florea Ceaușescu, un mecanic auto devenit ulterior redactor al ziarelor Steagul Roşu şi Scânteia, nu rata ocazia de a-l evidenția pe Nicolae Ceaușescu, fratele său și totodată liderul PCR și al Republicii Socialiste România. În prim-plan era dezvoltarea urbanistică a Bucureștiului, care, la fel ca orice proiect de amploare din Epoca de Aur, trebuia să poarte amprenta geniului creator și multilateral dezvoltat al secretarului general al PCR, Nicolae Ceaușescu.

În 1978, Florea Ceaușescu, un mecanic auto devenit ulterior redactor al ziarelor Steagul Roşu şi Scânteia, nu rata ocazia de a-l evidenția pe Nicolae Ceaușescu, fratele și totodată liderul PCR și al Republicii Socialiste România. În prim-plan era dezvoltarea urbanistică a Bucureștiului, care, la fel ca orice proiect de amploare din Epoca de Aur, trebuia să poarte amprenta geniului creator și multilateral dezvoltat al secretarului general al PCR, Nicolae Ceaușescu.

Bucureștiul fusese grav afectat de cutremurul înregistrat la 4 martie 1977, astfel că șantierele erau prezente în aproape toate zonele capitalei României. Nicolae Ceaușescu aprobase noile proiecte urbanistice, iar Florea Ceaușescu le dezvăluia tovarășilor din București cum va arăta orașul în viitor.

Comuniștii doreau să facă din București unul dintre cele mai frumoase orașe din lume. Așa cum se poate observa în articolul publicat în Scânteia sub semnătura Florea Ceaușescu, în ianuarie 1978, entuziasmul oamenilor muncii era la cote maxime.

Se turnau betoane și în ianuarie

„Ne aflăm în toiul unei ierni nu tocmai favorabile constructorilor. Și totuşi, la «fabrica de case» din Militari, la întreprinderea de prefabricate Progresul, la stațiile de preparare ale centralei bucureştene de construcții-montaj se toarnă întruna betoane, se confecționează panouri mari pentru sute şi sute de apartamente noi.

Este iarnă, dar încă de pe acum şantierele bucureștene trebuie să intre în cadența necesară înfăptuirii programului de dezvoltare urbanistică şi edilitară a celul mai mare oraş al țării în 1978.

Care sînt principalele direcții ale acestui program menit să confere Capitalei noi şi considerabile sporuri de frumusete, să asigure condiții tot mai bune de viață locuitorilor săi?

[soc_slider_shortcode id="4269354"]

Din multitudinea schițelor şi a proiectelor elaborate în acest sens, reținem mai întîi pe cele referitoare la construcția de locuințe. care — pornind de la indicațiile şi orientările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceauşescu, cu privire la sistematizarea Capitalei — se înscriu firesc pe coordonatele hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului consacrate îmbunătățirii mai accelerate a nivelului de viață materială și spirituală a celor ce muncesc.

Peste 50.000 de apartamente în București

Ca urmare, potrivit proiectelor menționate, în municipiul Bucureşti vor fi realizate în 1978 circa 50.000 de apartamente (38.000 prevăzute în plan, plus restanțele din anul trecut, când constructorii au trebuit să-şi concentreze o bună parte din forțe pe şantierele de consolidare și refacere a clădirilor afectate de cutremur) — acesta reprezentînd cel mai mare volum de locuințe programate să fie construite pentru bucureşteni într-o asemenea perioadă.

Pe de o parte, acestea vor fi amplasate în noile ansambluri ale orașului (Titan — 6 200 apartamente, Berceni — 6 000. bd. Armata Poporului — 6 000, şos. Pantelimon — 3 000, Drumul Taberei — 2 600, Colentina — Lacul Tei — 1 900), completîndu-le zestrea de unități prestatoare de servicii, iar pe de altă parte — pe o serie de artere importante ale oraşului (şos. Ștefan cel Mare, Mihai Bravu, Iancului — în total, peste 2 500 apartamente, bd. N. Titulescu, 1 Mai — 1 700 apartamente, Calea Moşilor, zona dinspre șos. Ștefan cel Mare, Calea Rahovei — 1 500 apartarmente, şos. Alexandriei. str. Vitan — Dristor, în aproprierea stadionului Olimpia, zona bd. Dimitrie Cantemir — 1 600 apartamente etc.), care vor dobîndi astfel atributele specifice prefacerilor înnoitoare pe care le vor cunoaşte.

După cum se vede, fronturile noilor construcții au fost orientate într-o măsură mult mai mare decît pînă acum spre o serie de zone centrale care vor fi redimensionate în raport cu noile lor funcțiuni în ansamblul urbanistic al oraşului.

Cele mai dezvoltate cartiere din București

O tendință ce va fi și mai puternic marcată de proiectele locuințelor ce vor fi începute în acest an spre a fi terminate în anul viitor — 2 000 de apartamente pe Calea Moşilor  1 800 pe şos. Ștefan cel Mare, 1 600 pc şos. Mihai Bravu, 2 000 pe Calea Rahovei, 4 000 în zona Giuleşti-Crîngaşi, pe lîngă cele ce vor încheia reconstrucția unor artere, ca bd. N. Titulescu şi şos. Iancului sau cele ce vor da o nouă înfățişare locurilor cel mai mult afectate de seism.

(Continuare în pag. a II-a)

În toate aceste zone se vor ridica ansambluri de locuințe concepute astfel încît să se încadreze armonios în structurile arhitecturale ale cartierelor învecinate, formînd totodată fronturi stradale cu profile distincte, realizate îndeosebi pe baza diversificării plasticii, volumelor și tipurilor noilor construcții, a dotărilor cu o gamă largă de unități de prestări de servicii pentru viitorii locatari.

Practic, odată cu finalizarea vastului program de construcții de locuințe prevăzut pentru acest an, în peisajul arhitectural al Capitalei vor apărea numeroase artere comerciale noi, a căror suprafață va însuma nu mai puțin de 87 000 mp, ceea ce înseamnă mai mult decît a zecea parte din suprafața întregii rețele comerciale existente în momentul de față în București.

Istoria magazinelor de la parter

O asemenea investiție va permite deschiderea a peste 300 de unități comerciale noi, situate în cea mai mare parte la parterul blocurilor de locuințe. În afara acestora, va începe constructia a două mari magazine universale — unul în Drumul Taberei, cu o suprafată desfășurată de 18 000 mp, adică de talia magazinului „Unirea″ iar celălalt în cartierul Berceni, în zona străzilor Huedin și Reșița, unde va fi construit şi un magazin specializat în desfacerea mobilei.

Imaginea viitoarelor ansambluri de locuințe va fi întregită de alte numeroase obiective social-culturale. Printre altele, vor fi realizate creşe şi grădinițe cu peste 3 300 locuri, şcoli cu 144 săli de clasă, internate și case de copii cu aproape 1 200 ateliere-şcoală, cu 400 locuri de muncă, 10 săli de gimnastică, două cinematografe cu 1 000 locuri (unul în Berceni, celălalt pe şos. Pantelimon), două policlinici, 4 dispensare, cămine muncitoreşti şi altele.

De asemenea, în seria unor astfel de obiective se cuvine să consemnăm terminarea spitalului clinic cu 1 540 de paturi din apropierea Facultății de medicină, unul din cele mai mari şi mai moderne aşezăminte de acest fel din țară, începerea lucrărilor pentru construcția unui hotel cu un grad de confort superior pe Calea Victoriei, nu departe de „Athenee Palace″, amenajarea a încă unui hotel de mare capacitate în imobilul din bd. Repu-blicii nr. 33, construirea unor noi spații de învățămînt superior, precum şi a altor edificii cu adevărat reprezentative pentru dimensiunile înnoirilor pe care le cunoaşte astăzi, în toate compartimentele sale, capitala țării noastre.

Prefaceri structurale pe măsură exigențelor

De o amploare fără precedent, programul urbanistic-edilitar bucureştean pentru anul 1978 va fi marcat de începerea, în a doua jumătate a anului, a lucrărilor primelor etape de sistematizare a zonei centrale a orașului, fapt care va determina, pe întregul ax citadin din partea da est a Dîmboviței, şi nu numai aici, prefaceri structurale pe măsura exigențelor dezvoltărilor actuale și de perspectivă a Capitalei.

Realizarea noii sistematizări, potrivit inclicațiilor tovarăşului Nicolae Ccauşescu, va constitui astfel nu numai una din marile ctitorii ale societății noastre socialiste, o expresie sintetică a originalității arhitecturii şi geniului creator al poporului nostru, ci un adevărat element de referință pentru întreaga operă viitoare de modernizare şi ridicare a Capitalei în rîndul celor mai frumoase oraşe ale lumii.

Un alt obiectiv ce se circumscrie încă de pe acum în procesul acestor prefaceri urbanistice înnoitoare este construcția metroulul, lucrare de anvergură, concepută pe baza indicațiilor secretarului general al partidului, ca o ilustrare elocventă a potențialului industriei şi creației tehnice romîneşti contemporane.

Metroul dat în folosință până la 1 mai 1978

Și, după cum se ştie, primul tronson de 8 kilometri al acestui mijloc modern de transport orășenesc, va fi pus la dispoziția publicului călător pentru circulație pînă la data de 1 mai. Este de la sine înțeles că realizarea unui asemenea volum de construcții în cadrul unui perimetru urban atît de întins va determina și înfăptuirea unor importante lucrări edilitare, mai ales în zonele în care aceste dotări vor trebui să fie aduse la nivelul cerințelor impuse de dezvoltarea lor actuală sau de mutațiile survenite între timp în funcționalitatea diverselor servicii urbane.

Astfel, din lucrările cuprinse în acest capitol vom menționa în primul rînd extinderea rețelelor de alimentare cu apă şi canalizare. cu 15 şi, respectiv, 12,5 km, punîndu-se în funcțiune o nouă sursă de apă industrială din lacul Pantelimon II cu o capacitate de 120 000 mc's, partea de aducțiune Alexan-dria-Sebastian pentru alimentarea noului ansamblu de locuințe Rahova-Alexandriei. precum și canalul de pe şos. Chitilei, care va colecta apele uzate din partea de nord-vest a orașului pînă la podul Constanța, concomitent cu începerea lucrărilor la apeductul de la stația de tratare Roşu pînă la nodul hidraulic Bragadiru, destinat îmbunătățirii alimentării ansamblurilor de locuințe din zona de sud a orașului, și cu continuarea execuției canalului colector Splaiul Independenței - Splaiul Unirii.

Totodată, rețeaua urbană de termoficare, prin terminarea magistralelor Sebastian Rahova — Alexandria, bd. Ilie Pintilie — bd. 1 C.E.T. Sud-Piața Piscului şi Calea Văcăreşti -- Elena Cuza, se va extinde cu 12 km, asigurînd racordarea la acest sistem de încălzire a încă 42 000 de apartamente.

Modernizarea drumurilor de la periferie

De asemenea, vor fi modernizate o serie de artere de circulație - şos. Olteniței, Vergului, Alexandriei, Prelungirea Luică, Valea Cascadelor, vor începe lucrările de execuție a pasajului denivelat, cu parcaj subteran, de la intesecția Colentina – Calea Moșilor – șos. Ștefan cel Mare, şi a celor de modernizare a podulut Grant, care va trece peste Calea Giulești şi Griviței, pe direcția străzilor Crîngaşi — Turda.

În sfîrșit, o categorie de lucrări, care prin efectele directe asupra îmbunătățirii mediului înconjurător şi, implicit, a condițiilor de agrement, dobîndeşte o tot mai mare însemnătate în intregul proces de dezvoltare a Capitalei, se referă la extinderea parcurilor și amenajarea lacurilor şi a pădurilor din apropierea orașului. Spațiile verzi intravilane vor fi extinse cu 150 ha, îndeosebi prin continuarea lucrărilor de amenajare a parcurilor Plumbuita, Tineretulut, Titan-Sud şi Hătişului — Morarilor; salba de lacuri de pe rîul Colentina (Plumbuita și Fundeni) îşi va mări luciul de apă cu 150 ha, în cartierul Titan se va amenaja un ștrand cu 12 000 locuri, vor continua lucrările de asanare a lacurilor Mogoşoaia şi Buciumeni, de amenajare a unor baze sportive şi de agrement în pădurile Mogoşoaia, Adunați-Copăceni, Bragadiru, Măgurele, Dumitrana. Buda, Pustnicul şi Cernica.

După cum se vede, agenda edilitară urbanistică bucureşteană 1978 începe sub semnul unor proiecte complexe şi îndrăznețe, a căror înfăptuire impune încă de pe acum o judicioasă repartizare a forțelor, extinderea unor tehnologli cu randamente înalte (în acest sens vor fi extinse capacitățile de producție a elementelor prefabricate, a băilor spațiale etc.), o bună organizare a muncii pe toate şantierele.

În toate acestea, un rol decisiv îI va avea modul în care vor şti să acționeze diversele compartimente ale municipalității, îndeosebi cele datoare să urmărească îndeaproape activitatea constructorilor, dar şi cele care prin natura preocupărilor lor trebuie să conlucreze în permanență cu cetățenii, beneficiari ai tuturor proiectelor menționate și, deopotrivă, gospodari ai marelui oraș″, scria Florea Ceaușescu în articolul al cărui titlu a fost „Bucureștiul edilitar și urbanistic 1978″.