Românii au lăsat un bacșiș de 97 de milioane de lei, în primele șase luni ale anului, la restaurante, cafenele, baruri etc. Informația rezultă din datele furnizate de Ministerul Finanțelor publice referitoare la taxa pe bacșiș, aplicată de la începutul anului, de 10%. Conform acestor date, raportat la estimările inițiale, ale Guvernului, măsura este un eșec,
Ministerul Finanțelor estima, la începutul anului, că va colecta din impozitarea bacșișului o sumă de cel puțin 95 de milioane de lei, în acest an. Asta, în viziunea pesimistă. Pe cale de consecință logică, după o simplă operațiune de împărțire, rezultă că încasările din prima jumătate de an ar fi trebuit să se ridice la aproximativ 47,5 milioane de lei.
Realitatea este mult mai dureroasă, însă. La finalul primului semestru, statul a încasat doar 9,7 milioane de lei, cam 20% din ceea ce spera să încaseze din noul impozit.
„Obligațiile fiscale declarate în primul semestru al anului 2023 prin formularul D100 «Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat», reprezentând impozitul pe veniturile din alte surse obținute de către contribuabilii care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 «Restaurante și alte activități de servire a băuturilor» au fost în valoare totală de aproximativ 9,7 milioane lei”, arată Ministerul Finanțelor, citat de Economedia.
Impozitul pe bacșiș, datorat statului, reprezintă 10% care se aplică la o valoare declarată de unitățile de alimentație publică. Astfel, dacă facem calculul invers, rezultă că în primele șase luni ale anului, clienții restaurantelor au lăsat, în total, un bacșiș de 97 de milioane de lei. Cel puțin așa rezultă din declarațiile făcute de aceste unități de alimentație.
Statul a încasat mult sub ce și-a propus din impozitul pe bacșiș. Sursa foto: arhiva EVZ
Fiscul controlează dacă s-au emis bonuri
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a precizat, conform sursei citate, că nu intenționează să verifice dacă declarațiile sunt reale. Inspectorii vor controla dacă au fost emise bonuri fiscale pentru toate sumele încasate.
„În ceea ce privește verificarea aplicării noii legislații privind bacșișul, facem precizarea că verificarea bacșișului nu este un scop în sine. Obiectivul principal al controalelor antifraudă efectuate pe linia utilizării AMEF (aparate de marcat electronice fiscale, n.r.) vizează dotarea cu AMEF și fiscalizarea contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul și a prestării de servicii direct către populație. În acest context, emiterea de bonuri fiscale care cuprind bacșișul reprezintă, în esență, o fiscalizare a tuturor veniturilor realizate, potrivit prevederilor legale incidente.
Astfel, controalele antifraudă pe această linie nu pot fi defalcate pe criteriul indicat (existența bacșișului) decât din perspectiva consecințelor contravenționale, respectiv aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute la art.10 lit. jj) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utilize aparate de marcat electronice fiscale”, precizează reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Inspectorii fiscali au aplicat, în acest context, un număr de 3.073 de amenzi a căror valoare totală a fost de 15.872.366 de lei.
„De la intrarea în vigoare a prevederilor legale referitoare la bacșiș (01.01.2023), pentru nerespectarea prevederilor OUG nr. 28/1999 au fost aplicate 3073 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 15.872.366 lei, dintre care 34 în valoare de 110.500 lei pentru contravenția prevăzută la lit. jj)”, arată Finanțele.
Ce prevede legea bacșișului
Legea care reglementează bacşişul arată că nivelul oferit va fi cuprins între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei și va putea fi plătit pe card, urmând a fi supusă impozitării.
Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”. Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.
Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii, folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora.