Imnul Național simbolizează Unirea

Imnul Național simbolizează Unirea. Versurile, mesajul dar și persoanele care au făcut ca dintr-o poezie și un cântec să iasă un Imn Național arată Unirea Românilor.

Imnul - originea ardeleană a autorului versurilor. Cine a creat cântecul și unde s-a cântat prima oară

În data de  21 iunie 1848, a apărut în publicația „Foaie pentru Inimă, Minte și Literatură” poezia „Un răsunet”, creația poetului ardelean Andrei Mureșanu (16 octombrie 1816-Bistrița - 12 octombrie 1863-Brașov).  „Deșteaptă-te române”sunt primele două cuvinte ale primului vers și ele vor da mai târziu numele cântecului.

Poezia devenită imnul național a circulat în Ardeal, în mod clandestin dar și în Moldova și Țara Românească devenind destul de rapid populară,  ca și Hora Unirii, compusă de Vasile Alecsandri circa 8 ani mai târziu. Evenimentele revoluționare din Țara Românească, cronologic petrecute după cele din Moldova și Transilvania (în Transilvania, revoluția a durat cel mai mult, inclusiv 8 luni din anul 1849) au făcut ca să se creeze un drapel revoluționar dar și un imn, în iunie, iulie 1848.

Generalul Gheorghe Magheru, oltean, haiduc, pandur, general revoluționar a dorit ca armata pe care a creat-o la Râureni-Vâlcea să aibă imnul național al ei, în stilui Marseillezei compuse la 1792 de Rouget de Lisle, inițial  pentru trupele de pe Rin, asumată apoi de soldații marseillezi care au intrat în Paris. Anton Pann, românul cu origini bulgărești a cântat prima dată versurile poetului ardelean în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, cu ocazia consacrării forței militare revoluționare la 29 iulie 1848.

Bucureștiul de coșmar. Motivul pentru care nu se va mai putea circula

Bolnavii de cancer își câștigă dreptul la viață în instanță. Situație anormală la Ministerul Sănătății

Așadar, imnul a fost compus de un ardelean, răspândit de moldoveni și munteni, cântat de un muntean cu origini bulgare și aprobat ca imn de un oltean. Este o simmbolistică a Unirii Românilor până la urmă.

Imnul interzis, a revenit. Câte imnuri a avut România?

Evident că imnul de la 1848 a fost interzis până la 1856. Nu a mai revenit nici după aceea, rămânând doar în amintirea pașoptiștilor. Alexandru Ioan Cuza a dat ofisul domnesc pentru un imn după o întrecere a autorilor de imnuri.  A fost selectt atunci „Marș Triumfal”, compus de Eduard Hübsch.  A fost păstrat până la 1884, la trei ani de la proclamarea Regatului României.

Din 1884 și până la 1947, România regală, monarhică a avut Imnul Regal, ale cărui versuri au fost scrise de Vasile Alecsandri, „Trăiască Regele!”, În anii comunismului, până la venirea lui Nicolae Ceaușescu, au mai fost două imnuri, imnul „Zdrobite cătușe” și imnul „Te slăvim, Patrie!”

Nicolae Ceaușescu a dorit să aibă un alt imn, de aceea a oscilat între „Pe al nostru steag e scris Unire!” de Ciprian Porumbescu și „Trei culori”, de același compozitor, martir al luptei românilor din Bucovina. Ideea i-a venit pentru că și grecii aveau un imn revoluționar al poetului Dionys Solomos, „Libertate, salut sfânt!” Războiul civil din Grecia (1946-1949) a generat după înfrângere un mare număr de refugiați politici greci în România, foști partizani comuniști, iar între cântecele lor, cel al lui Dionys Solomos era ascultat.

Un apostol al libertății grecești a fost martirul comuniștilor greci, Nikos Belloianis, care a fost promovat de iubita sa, Elli Pappas. În plus, albanezii aveau deja un imn cu muzica similară și versuri puțin schimbate în raport cu „Pe-al nostru steag e scris Unire!”. Atunci, s-a propus adaptarea melodiei ”Trei culori”, păstrându-se însă muzica marelui compozitor român.

Ceaușescu a recitat „Deșteaptă-te române!” înainte de execuție

Se spune că  imnul „Deșteaptă-te române!” a fost imnul Revoluției care l-a dat jos pe Ceaușescu. Totuși, dacă ne uităm pe înregistrarea procesului, între pronunțarea sentinței și momentul legării, Ceaușescu rostește: „Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină/ Decât să fim sclavi iarăși, în vechiu-ne pământ”. Mai rostise versurile acestea și pe 21 decembrie 1989.  Apoi, dus la execuție, a cântat începutul „Internaționalei”.

Parlamentul României, cu ocazia anivesării în 1998, a  150 de ani de la Revoluția de la 1848, a votat Legea nr. 99/1998prin care se reglementează ziua de 29 Iulie a fiecărui an, drept Ziua Imnului Național.

Sursa foto: Arhivă