În primele șapte luni ale anului, în UE au intrat cu 17% mai mulți solicitanți de azil decât anul trecut. Deocamdată, ei sunt absorbiți de țările de primire (Grecia și Italia), dar buboiul se poate sparge oricând
Acum un an, Europa dădea în clocot, de la Răsărit până la Apus. Sute de mii de imigranți luau cu asalt granițele, gardurile de sârmă ghimpată și polițiile de frontieră nu făceau față iureșului, politicienii de la guvernare se prăbușeau în sondaje. Astăzi, Ruta Balcanilor, pe care se înșirau spre Vest cortegii de imigranți, este goală. Singurele știri cu refugiați sunt cele despre atacurile teroriste (bombe la Bruxelles, un camion la Nisa, o canonadă la München, o beregată tăiată la Rouen etc.) sau despre violuri și hărțuiri sexuale. Tăcerea e de aur. Ai fi tentat să crezi că nici un refugiat nu mai intră în Europa...
Eroare! Un raport al Organizației Internaționale pentru Migrații (OIM) arată că numărul de intrări pe teritoriul Europei a crescut cu 17%, în raport cu anul trecut. Iar numărul de morți, (din cauza înecurilor mai ales) a crescut cu 15%. Potrivit OIM, 258.186 persoane au intrat în Europa în primele șapte luni ale acestui an, față de 219.854, în aceeași perioadă a lui 2015.
N-aude, nu vede
Într-o declarație alarmată, David Miliband, fost ministru de Externe al Marii Britanii, directorul Comitetului Internațional de Ajutor, asociație fondată de Albert Einstein, afirma: „Forțele care împing din ce în ce mai multe persoane să-și părăsească domiciliile - state slabe, cutremure importante în lumea musulmană, un sistem internațional divizat (...) - nici unul dintre aceste elemente nu este pe punctul de a se calma”.
Dacă Ruta Balcanilor s-a închis - parțial datorită înțelegerii UE-Turcia, parțial datorită faptului că Grecia nu mai lasă imigranții care ajung în insulele sale să plece mai departe spre Vest - grosul intrărilor s-a concentrat pe Mediterana. Peste 140.000 de solicitanți de azil se află acum în taberele de refugiați din Italia, adică de șapte ori mai mulți decât în 2013, după un aflux mereu crescând din Africa de Nord (mai ales Libia). În Grecia, unde intrările au scăzut, după acordul încheiat în martie de Uniunea Europeană cu Turcia, peste 57.000 de imigranți sunt încă blocați în țară, potrivit cifrelor furnizate de Atena pe 8 august și citate de EurActiv.
Gauri van Gulik, directoarea adjunctă a Amnesty International pentru Europa, avertizează: „Mutând responsabilitatea spre Turcia și Grecia, guvernele europene transmit: «Am rezolvat criza, pentru că nu o vedem și nu o simțim și nu o auzim»”.
Merkel închide frontierele
Anul trecut, pe vremea aceasta, Angela Merkel îi invita pe toți refugiații sirieni să vină în Germania, promițând să le acorde azil, fără excepție, încălcând unilateral Tratatul de la Dublin. De aceea, toți imigranții intrați prin Grecia, luau Europa la pas către Vest, spre noul Tărâm al Făgăduinței. Însă prăbușirea dramatică în sondaje a determinat-o pe Merkel să facă o schimbare politică de 180 de grade: în primul semestru al acestui an au intrat în Germania numai 117.500 de imigranți, față de peste 1,2 milioane intrați în tot anul 2015.
Panică în Grecia, de teamă că Erdogan dă drumul la imigranți
Acordul UE - Turcia și finanțările satisfăcătoare din partea Bruxelles-ului permit deocamdată Greciei să oprească pe teritoriul său imigranții care ajung în insule. Însă faptul că Europa nu are un Plan B la acordul cu Ankara, depinzând de hachițele politice ale regimului Erdogan, face ca Atena să stea cu sabia lui Damocles deasupra capului. Turcia amenință în continuu că va rupe acordul cu UE și va da drumul la imigranți să invadeze Europa, dacă nu se ridică vizele pentru cetățenii săi. Însă epurările masive, arestările în masă, violările drepturilor omului și tentativa de a reintroduce pedeapsa cu moartea, fac ca pretenția Ankarei să fie inacceptabilă pentru Bruxelles.
Pentru a arăta că nu glumește, Turcia a lăsat după puciul eșuat din 15 iulie să se „scurgă” spre Grecia un aflux mai mare de imigranți.
Tsipras cere ajutor
Atena a intrat în trepidații. Premierul Tsipras și-a întrerupt concediul. El le-a cerut ministrului Imigrației și ministrului adjunct al Apărării să întocmească un plan de urgență, în cazul în care Grecia s-ar confrunta cu un nou val de imigranți, scrie ziarul grec Ta Nea. De asemenea, presa greacă susține că Tsipras urmează să aibă întâlniri cu liderii europeni, pentru a le cere ajutorul, în cazul în care Turcia ar rupe acordul cu UE.
Surse guvernamentale grecești au declarat pentru EurActiv că „deocamdată situația este sub control”. Însă un oficial de la Atena a afirmat: „Totuși, nu avem o imagine clară pentru a înțelege dacă situația internă din Turcia va afecta acordul cu Bruxelles-ul privind refugiații într-un mod semnificativ”.